Inventatorul bicicletei era un italian, nu un englez, așa cum s-a crezut până de curând, potrivit unui istoric francez care a scris o lucrare dedicată velocipedului, strămoșul bicicletei, preluată de AFP.
Claude Reynaud, fondatorul muzeului dedicat vehiculelor de gen de la Domazan (Gard), între Nîmes și Avignon (Franța), spune că un anume Viarengo de Forville construise deja în 1871 vehicule „foarte asemănătoare” micii regine – bicicleta.
În epocă, marea bicicletă, „ramură stinsă a arborelui istoriei vehiculului cu două roți”, triumfă. Moda, care urmează velocipedului, va dura aproape două decenii și va arunca într-un con de umbră vehiculul imaginat și realizat de Viarengo de Forville.
Câteva spirite originale, englezul Winslow, francezii Dubos și Mougeol, au depus cereri de brevetare, înainte de 1870, cu proiecte anunțând viitoarea bicicletă. Însă, este de părere istoricul francez, este vorba de mașini „puțin convingătoare”, care nu au fost niciodată fabricate.
Cu opt ani înainte de englezul Henry J. Lawson, cunoscut a fi inventatorul bicicletei, Viarengo de Forville prezintă, în 1871, după mai multe brevetări depuse la INPI (Institutul național al proprietății industriale), primele două biciclete adevărate, cu toate elementele vehiculului modern: cadru (pentru modelul masculin), pedale cu mișcare circulară plasate între roți și transmisie pe roata din spate.
Viarengo de Forville, originar din Piemonte, era consul al Italiei la Nantes în momentul descoperirii sale, spune autorul lucrării, care citează un interviu al inventatorului apărut într-o revistă specializată italiană, în 1895.
„Fiul lui Michaux, inventator al pedalelor velocipedelor, după ce mi-a studiat invenția, mi-a propus să o fac cunoscută în Marea Britanie. Într-adevăr a mers în Anglia cu șase mașinării, trei pentru femei și trei pentru bărbați. Nu am mai auzit nimic vorbindu-se despre expediția lui. Am remarcat doar că, precis din momentul expirării brevetului meu pe trei ani, din Anglia, descoperirea mea a fost lansată în lumea întreagă”, a spus cu regret Viarengo de Forville, adăugând că „nu și-a imaginat niciodată o asemenea evoluție a invenției sale”.
La aproape un secol și jumătate, istoricul francez Claude Reynaud îi face dreptate, prin lucrarea sa, care conține numeroase ilustrații ale unor documente și brevete.
