Sinceritatea rugăciunii copiilor
Într-o zi, un preot aude o voce in biserică, dar cuvintele erau neinteligibile.
Apropiindu-se de locul de unde venea vocea, el găsește un copil care spunea ceva, și își dă seama că nu-i înțelegea cuvintele fiindcă, de fapt, copilul repeta alfabetul.
Atunci preotul l-a întrebat:
– De ce tot repeți literele?
– Păi, așa îmi fac eu rugăciunea, răspunde copilul.
– Cum așa? Eu aud doar că spui alfabetul, se miră preotul.
– Da, dar eu am uitat cuvintele rugăciunii și atunci îi dau lui Dumnezeu literele, că știe El să le pună în ordinea care trebuie……
”Și I-au zis: Auzi ce zic aceștia? Iar Iisus le-a zis: Da. Au niciodată n-ați citit că din gura copiilor și a celor ce sug Ți-ai pregătit laudă?” (Sf. Evanghelie de la Matei, cap. 21, verset 16)
Cuvinte alese
Numai inteligența și bunul simț sunt limitate. Prostia și nesimțirea nu au limite, deci cu greu te poți apăra de ele.”
„Cea mai înaltă bunătate pentru cine caută Împărăția lui Dumnezeu va fi simțământul statornic al apropierii de Dumnezeu, puterea neîncetată a lui Iisus Hristos în inimă.”
„Dumnezeu iubește milostivirea cu privire la cei ce se pocăiesc, dar iubește totodată și judecata cu privire la cei ce nu vor să-și plece cerbicia.”
„Cunoaște pe adevăratul Dumnezeu și crede în El cu adevărată credință – acela care are inima iubitoare, miloasă, blajină, curată, închinată voii lui Dumnezeu….”
„Judecățile lui Dumnezeu sunt un adânc și ceea ce e închis în comorile dumnezeiești nu este ușor de priceput de oricine la întâmplare.”
„Oricât de frumos a fost începutul cuiva, oricât de greu a fost drumul mântuirii urcat după Iisus până la o vreme și un loc, oricât de multe jertfe să fi dat cineva pentru credincioșia și ascultarea lui față de Hristos, chiar până la bătrânețea lui, și oricât de curată să-și fi dus sfințirea vieții sale, dacă aceasta nu este dusă până la sfârșit în frica de Dumnezeu, ferirea de păcat și de rătăcire, în dragostea și părtășia cu frații, toate acestea pot fi în zadar. După cum este și scris: „Numai cine va răbda până la sfârșit și va fi credincios până la moarte va fi mântuit… ” (Puterea Apostoliei)
Fericitul Augustin spune: “Dragostea îl face pe cel ce iubește în chipul celui iubit: dacă-L iubești pe Dumnezeu, dumnezeu vei fi; dacă-l iubești pe diavol, diavol vei fi; dacă-ți iubești trupul, trup vei fi. Aceasta este cea dintâi lucrare a iubirii: de a uni pe acel ce iubește cu cel iubit”.
Scara ce duce în împărăție este ascunsă în sufletul tău. (Sf. Isaac Siriul)
Dumnezeu este moștenirea sufletului, iar sufletul este moștenirea lui Dumnezeu. (Sf. Macarie)
Dacă ajungem lângă Dumnezeu, suntem în cer. Să ne facem sufletul cer! (Sf. Ioan Gura de Aur) (sursa: http://cristianstavriu.wordpress.com)
