1. Prietenia se naște din putere, nu din teamă; căci nimic nu desface, de obicei, prietenia ca teama și frica de trădare (Omilia 1,2 la 2 Timotei, P.G. 62, 603).
2. Voi spune că prietenul mă iubește nu numai când mă laudă, ci și când mă ceartă și mă corectează. Căci a lăuda toate, și cele bune și cele rele, nu este o atitudine de prieten, ci de înșelător și de om prefăcut, dar, când se îngăduie să fie lăudate cele bune și să fie criticate cele rele, acest lucru este specific prietenului și celui care îți poartă de grijă (Omilia 3, 1 Despre schimbarea numelor, P.G. 51, 131).
3. Nimic nu-l face pe prieten ca vorba plăcută, gura ce grăiește frumos, sufletul fără trufie, disprețul față de slava deșartă și onoruri ( Omilia 40. 4 la Fapte, P.G. 60, 288).
4. De pe urma prieteniei vom avea un câștig mare fiindcă vom fi de neînvins de către cei care vor să lupte împotriva noastră. Și nu am încetat niciodată să-ți amintesc acestea : „Timpurile sunt grele, cei care îți întind curse sunt mulți; dragostea cea curată a pierit, iar prăpădul invidiei i-a luat locul. Mergem prin mijlocul curselor și călcăm pe margini de ziduri de cetate. (Sirah 9, 13). Unii sunt gata să se bucure de nenorocirile noastre, dacă ni s-ar întâmpla ceva; mulți și din toate părțile ne pândesc. Nimeni nu ia parte la durerile noastre sau foarte puțini sunt aceștia. Vezi să nu stricăm prietenia noastră și să ne facem de rîs, iar paguba să fie mai mare decât batjocura :”Fratele ajutat de frate este ca o cetate tare și înaltă și are putere ca o împărăție ferecată cu zăvoare” (Pilde 18,19). Să nu distrugi curăția acestei prietenii și să nu-i rupi zăvoarele (Despre preoție 1,4 în P.G. 48, 628).
5. Nimic nu este folositor fără dragoste. Să ai mii de bunuri : ce folos vei avea din ele? Să ai bogăție, să ai desfătări fără prieteni : dar ce câștig vei avea? Nici un bun dintre cele ale vieții pământești nu este mai frumos decât dragostea, după cum nimic nu este mai apăsător decât dușmănia, căci dușmănia bănuiește chiar și cele ce nu sunt. Nu este destul să nu fii dușman, trebuie să și iubești. Gândește-te că Hristos a poruncit acest lucru și e destul… Toți locuim același pământ, ne hrănim cu aceleași roade, dar acestea sunt lucruri mici. Ne bucurăm de aceleași taine, de aceeași hrană duhovnicească. Iată, fără îndoială, legile prieteniei (Omilia 40. 3 la Fapte. P.G. 60, 285-286).
6. Aceasta este prietenia : când cel care iubește și cel care este iubit nu sunt două persoane deosebite, ci un singur om, ceea ce nu se împlinește în altă parte decât numai în dragoste (Omilia 33. 3 la 1 Corinteni. P.G. 61, 280).
7. Binele nostru se află în binele aproapelui (Omilia 16, 11 la Matei. P.G. 57, 253).
8. Dumnezeu a făcut și sa avem nevoie unii de alții, ca și în acest fel să ne unească, deoarece mai ales nevoile încheagă prieteniile (Omilia 34. 4 la 1 Corinteni, P.G. 61. 291).
9. Prietenia nu o poate împiedica nici lungimea drumurilor, nici cerul, nici pământul, nici moartea, nici nimic altceva, ci este mai tare și mai puternică decât toate; chiar dacă este născută dintr-un singur suflet, ea poate îmbrățișa multe suflete (Omilia 9, 3 la Efeseni, P.G. 62, 73).
10. Nimic nu dăunează neamului omenesc ca disprețul față de prietenie și nepăstrarea ei cu mare râvnă, după cum, într-adevăr, nimic nu îl înalță ca urmărirea ei cu toată strădania. Acest lucru îl spune și Hristos : „Dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privința unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu, Care este în ceruri” și „Din pricina înmulțirii fărădelegii, iubirea multora se va răci”(Matei 18, 19 și 24, 12) (Omilia 2. 1 la 1 Timotei. P.G. 62. 509).
(din „Flori alese din învățătura Sfântului Ioan Gură de Aur” Editura Sf. Mina – Iași)
