– Lasă-te în voia Domnului și suferința ta va scădea și va fi mai ușoară, pentru că sufletul tău va fi la Dumnezeu și va găsi atunci pacea, pentru că Domnul iubește sufletul care se lasă în voia lui Dumnezeu și în mâna sfinților Părinți.
– Cei neascultători sunt tulburați de gândurile rele, deoarece în felul acesta Domnul ne învață să fim ascultători și astfel să vedem milostivirea Lui încă din viața aceasta. Mintea noastră va fi atunci mereu în Domnul și sufletul nostru va rămâne smerit.
– Când trăiam în lume oamenii mă lăudau și atunci gândeam despre mine însumi că eram bun. Dar când am venit la mănăstire am întâlnit oameni cu adevărat buni – eu nu valorez nici cît degetul lor mic sau cît ciorapii lor. Iată cum ne putem înșela și apoi cădea în mândrie și ne pierde. Oamenii cu adevărat buni strălucesc de bunătate și de bucurie, iar eu nu sunt asemenea lor.
– Când trăim după voia noastră proprie ne chinuim pe noi înșine. Cel care trăiește după voia lui Dumnezeu est bun, are pace și este vesel. O Adame, spune-mi, cum să scăpăm de suferințele pământului? Nu este mângâiere pe pământ, numai tristețea care ne macină sufletele.
– Un suflet închis care nu se deschide părintelui spiritual cade în înșelăciune. Acesta va vrea să dobândească tot ceea ce este înalt, dar Sfântul Serafim spune că aceasta este o dorință diavolească. Noi trebuie să alungăm patimile din suflet și din trup și să scăpăm de înșelăciune. Domnul se descoperă celor fără de răutate, nu numai sfinților, ci și păcătoșilor. Iată cum ne iubește Domnul.
– Viața noastră este o luptă. Dacă o să cazi în înșelăciune, mergi repede la Duhovnicul tău și spune-i tot, pentru ca părintele să-și pună epitrahilul pe capul tău. Crede atunci că te-ai vindecat și că demonul pe care l-ai primit prin greșeala ta s-a îndepărtat. Dacă însă nu te pocăiești, nu te vei îndrepta până la mormânt. Duhurile rele intră și ies din trupul nostru. Când omul se mânie, demonul intră în el, dar când se umilește demonul iese din el.
– Dacă te așezi la rugăciune și diavolul se ridică împotriva ta și nu te lasă să te închini, atunci umilește-te și zi: nu este un om mai rău decât mine pe pământ, și demonul va dispărea îndată. Ei se tem îndeosebi de umilință și de căință și se tem de o mărturisire curată. Nu te descuraja dacă auzi diavolii vorbind înăuntrul tău: ei sunt în corpul tău și nu în suflet. Umilește-te atunci, iubește postul și nu bea vodcă și nici vin. Dacă nu l-ai ascultat pe starețul sau pe părintele tău duhovnicesc, atunci este un diavol în tine, și tot așa după fiecare păcat.
– Cel ce se mărturisește fără a avea inima curată [fără să fie sincer ] și face voia sa proprie, atunci chiar dacă se apropie de Sfintele Taine, demonii rămân în trupul lui și îi întunecă mintea. Dacă vrei ca demonii să piară din sufletul tău, atunci umilește-te, fii ascultător, iubește să faci întocmai lucrurile care ți se cer și mărturisește-te cu inima curată. Părintele duhovnic poartă epitrahilul în Duhul Sfânt și este asemenea Domnului nostru Iisus Hristos și strălucește în lumina Duhului Sfânt. Și iată că, atunci când părintele duhovnic ne vorbește, Duhul sfânt îndepărtează păcatul prin cuvintele sale. Și părintele Duhovnic și preoții au Duhul Sfânt. (Sfântul Siluan de la Athos)
