Învățătoarea pensionară Ileana Lahman, de la Școala Gimnazială Nr. 8 Suceava, a trecut în veșnicie.
Și-a luat rămas-bun de la această lume la vârsta de 90 de ani.
Născută în Burdujeni, în 1935, învățătoarea Lahman și-a început activitatea în cadrul Școlii Nr. 8 în anul 1978, când unitatea a cunoscut o creștere substanțială a colectivului de cadre didactice.
A fost mentor pentru generații de elevi până la mijlocul anilor `90, când s-a pensionat.
A rămas în amintirea colegilor și a elevilor ca un om devotat școlii și profesiei, un profesionist, un profesor deosebit de implicat și pasionat.
Prof. Magdalena Rangu, fostă directoare a școlii și colegă de generație cu aceasta, ne-a declarat: ”A fost un exemplu de bunătate și generozitate, un om dăruit, mereu cu o vorbă bună pentru cei din jur. A fost devotată școlii până la epuizare, iubită de elevi și colegi. Un om bun și cald până la sfârșitul vieții”.
Trupul neînsuflețit este depus la Biserica „Sf. Înviere” (Trei Clopote) din municipiul Suceava. Înmormântarea este programată pentru vineri, 9 ianuarie, la Cimitirul Pacea Nou.
Ileana Lahman a avut doi băieți, cel mare decedând în urmă cu doi ani.
- „Pentru mine, fiecare zi de muncă s-a constituit în sărbătoare”
Despre activitatea sa la catedră, pasiunea și devotamentul pe care le-a dedicat școlii, vorbește în monografia școlii.
Redăm în continuare fragmentul semnat de dumneaei, după pensionare:
„Pentru mine, fiecare zi de muncă s-a constituit în sărbătoare, mi-au fost foarte dragi și elevii mei, dar și colegii de muncă, învățători și profesori.
Deși în școala de atunci nu existau condițiile materiale moderne de azi, în vremurile acelea, ceea ce ne-a unit pe toți a fost dorința de a forma copii bine pregătiți pentru societate și valorile ei. Respectând individualitățile și într-un spirit competitiv neimpus de nimeni, am încercat să le formăm atitudini comportamentale de muncă, pentru o reală performanță în viață.
Rămâne de neuitat atmosfera competitivă din activitățile metodice din comisii și consiliile profesorale, bucuria petrecerii împreună a timpului liber, ale zilelor aniversare…
Duc dorul acelor întâlniri cu colegii, al acțiunilor culturale cu vers și cântec… ce s-a mai cântat!!!
În acea perioadă școala noastră a înregistrat numeroase reușite în cadrul concursurilor școlare pe discipline de învățământ, cultural-sportive, dar mai ales la acele <bătălii> care erau examenele de admitere în treapta I la cele mai remarcabile licee din orașul nostru.
Chipuri dragi de foști elevi îmi inundă aducerile aminte”.
