Subsolurile blocurilor de pe strada Nicolae Bălcescu, pe tronsonul dintre esplanada Casei Culturii Suceava până la intersecția cu strada Meseriașilor, au fost inundate, de vineri seara, fără ca cineva să-și dea seama de unde vine apa. Același lucru s-a întâmplat și la cafeneaua Gang, firma ROPLAST, magazinele Orange și Denis, până la hotelul Suceava, inclusiv. Disperați, locatarii și proprietarii firmelor afectate au solicitat intervenția echipelor de la ACET, care de trei zile încearcă fără succes să descopere sursa apei.
Elena Vasilescu locuiește în Blocul Nr.4 de pe strada Nicolae Bălcescu și, de vineri seara, și-a împânzit apartamentul cu frânghii pentru a pune la uscat lucrurile pe care le avea depozitate în boxa de la subsol.
„De vineri, apa izvorăște continuu. Duminică un vecin a adus o pompă și a ținut-o în funcțiune patru ore, să încercăm să evacuăm apa, dar degeaba. Nici nu se cunoaște. Nivelul a ajuns la 40 de cm, nu putem intra decât cu cizme de cauciuc. Înainte de Crăciun stăm ca sinistrații, nici echipele de la ACET nu au ce face. Duminică au venit și au decolmatat căminele din curte, credeau că se rezolvă. Nimic nu s-a cunoscut. Apa iese permanent. Nici nu știm ce să mai facem. Nu vorbesc de noi, că aici în bloc sunt două babe și trei moși, dar cei de la Orange, de la Gang sunt oameni tineri, în activitate, plătesc impozite și taxe și tot nu au reușit să facă nimic”, a spus Elena Vasilescu.
Ea a afirmat că, din 1960, de când locuiește aici, niciodată nu a fost o picătură de apă în subsol și crede că problema este colmatarea rețelei de drenuri care ar trebui să colecteze apele subterane din zona centrală a orașului.
Vasia Bejenaru: „Afacerea s-a închis și era singura sursă de venit a familiei mele”
Aceeași opinie o împărtășește și proprietarului cafenelei Gang, Vasia Bejenaru, care de vineri și-a închis afacerea, după ce s-a trezit cu tot subsolul inundat. Argumentul său este acela că în probele de apă pe care le-a trimis la laborator nu a fost detectat clor, ceea ce arată că apa nu provine din rețeaua de alimentare a orașului și că este apă freatică, limpede.
„Ce fac acum? Afacerea s-a închis și este singura sursă de venit a familiei mele. Au fost patru echipe de muncitori și nu au reușit să descopere sursa apei care izvorăște în biroul meu de la subsol”, a arătat Vasia Bejenaru.
Aceeași problemă este și doi pași mai sus, la Roplast, dar și în depozitul magazinului Orange, plasat mai jos decât ceilalți „colegi de suferință”.
Directorul operatorului de apă ACET, Ștefan Groza, se ferește să spună tranșant care ar putea fi sursa inundării subsolurilor.
„Am luat și noi probe de apă, nu prea s-a detectat clor, dar nu putem să dăm cu certitudine un verdict. S-ar putea să fie și o conductă mai veche. Noi verificăm instalațiile noastre, ca să fim siguri că nu este apă potabilă”, a declarat Ștefan Groza.
Directorul ACET recunoaște și că detectorul de pierderi nu indică avarie în rețea, dar evită să declare că problema ar putea fi generată de rețeaua de drenuri neîntreținute din subteranele zonei centrale, care ajunge în Parcul Șipote.
„Monitorul” a avertizat de astă vară că este ruptă conducta
Ziarul „Monitorul de Suceava” a semnalat încă din vara acestui an că rețeaua de drenuri este lăsată de administrația locală în voia sorții de ani de zile și că fie din inconștiență, fie din interesul dezvoltatorilor imobiliari pentru parc această lucrare vitală pentru sănătatea zonei centrale este făcută uitată.
Cea mai complexă lucrare de drenare a apelor subterane de pe platoul central al orașului, din zona magazinului Bucovina, hotelului Continental-Arcașul, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” până la Casa Culturii s-a efectuat în vara anului 1996. Atunci, pe sub blocurile din zona centrală s-au montat filtre nemțești, în lungime totală de 3000 de metri, protejate de conducte speciale importate din Finlanda.
Pe clădiri au fost montați reperi pentru a monitoriza efectul scăderii nivelului apei freatice și s-au executat 42 de foraje piezometrice pentru a urmări comportarea pânzei freatice și modul de lucru al filtrelor, dar din păcate măsurători de nivel nu s-au mai efectuat din 1997. Asta deși specialiștii recomandă ca măsurătorile topo și măsurătorile de nivel în forajele piezometrice să fie efectuate la minimum șase luni.
Tot în vară avertizam că acea conductă prin care se colectează surplusul de apă din sol în perimetrul străzii Nicolae Bălcescu este ruptă undeva în spatele clădirilor din stația „22 Decembrie”, ceea ce făcea ca apa, în loc să curgă prin conducte și să ajungă în canalul colector din dreapta aleii care coboară în Parcul Șipote, să curgă pe alee și să provoace dislocarea dalelor de piatră, sau să iasă la suprafață necontrolat.
Municipalitatea visează la bani europeni pentru consolidări de versanți
O expertizare a sistemului de drenare după 12 ani de la darea în folosință, curățarea chesoanelor și a filtrelor ar costa, conform unor evaluări, circa 15.000 de euro, dar până acum în bugetul Primăriei Suceava nu a fost prinsă această sumă. Din informațiile noastre, municipalitatea ar fi licitat un studiu de fezabilitate pe baza căruia ar intenționa să acceseze un proiect de consolidare a versanților cu finanțare europeană, dar până când acest lucru s-ar realiza vor mai trece mulți ani. Mai ieftin ar costa să repare și să întrețină rețeaua care există deja și care nu cu mulți ani în urmă, în 1996, a fost considerată o premieră mondială prin complexitate și realizare și a costat cinci miliarde de lei. La vremea aceea, însă, nimeni nu își propunea să construiască blocuri și locuri de distracție în Parcul Șipote.
