Între mizeria noastră și frumosul altora

La ora când scriu articolul ăsta, mai sunt vreo 6 ore și ceva până la ultima reprezentație de stand-up comedy a actorilor reuniți sub un drapel, cel al României, care e clar că nu le spune nimic, sub conducerea unui alt neterminat, al cărui singur merit e (am mai spus asta înaintea debutului de tot hazul din primăvara acestui nou an irosit în privința performanței și în general a deșteptării) că îl cheamă că pe tac’su, care însă chiar înțelegea ce e aia echipăreprezentativă, atât ca jucător, cât și că antrenor în cele mai bune vremuri ale acesteia. Ăsta neterminatu’ pare foarte fericit căniște neisprăviți aparținând aceluiași regn cu el, alde Burleanu și Stoichițăși ceilalți linge-blide de la panarama de instituție numită (parcă la mișto!) Federația Română de Fotbal (unde naiba ați văzut fotbal de când a fost încălecată de toți Burlenii pământului!?),i-au promis că și dacă pierde la o echipă de coafeze, la una de pinguini ori la alta de marțieni, tot rămâne selecționer, că după mintea lor pare a fi o specie pe cale de dispariție, ptiu! Așa că propun să-i facă și carte de muncă, și să-l țină la FRF până l-o ajunge din urmă vârsta de pensionare, fiindcă dacă tot rămâi să parazitezi indiferent câte bătăi iei, și de la cine, atunci chiar n-are rost să discutăm despre obiective (care oricum nu există!) și de schimbări de selecționeri. Să rămână ăsta pateticu’ și profundu’ în zicerile care oricum sunt ridicole din moment ce echipa lui ia bătaie încontinuu. Au fost discuții despre cei convocați, dar și despre cei neconvocați. Oricum n-are importanță. Toți sunt din același aluat de loseri fără frontiere. În timp ce noi ne mâncăm sănătatea cu neisprăviții ăștia, la Londra a avut loc un spectacol cu adevărat de gală, de o frumusețe uluitoare, în care timp de 3 zile s-au întâlnit jucătorii de tenis din Europa și cei din Restul Lumii, cu prilejul retragerii lui Roger Federer. S-a jucat pe viață și pe moarte, cu tot statutul amical al competiției, astfel că inclusiv meciul de adio al lui Roger a însemnat înfrângerea sa. Când spunem fair play, și despre asta e vorba.