Între Mihai Viteazu și Lordul John

Sunt la primul sezon în care am înlocuit Digi cu Dolce, iar deocamdată singurul avantaj e că văd meciuri din cupele europene și în ziua de miercuri. Din păcate, niciun progres în calitatea comentariului la meciuri, deși aici se află liderul în domeniu, Emil Grădinescu. L-am regăsit ușor blazat, evită să se pronunțe în fazele litigioase, pasând responsabilitatea invitaților din studio. În schimb, a fost neobișnuit de vehement în privința jocului prestat de Atletico Madrid în sfertul cu Barcelona, ajungând până la a spune că a fost un „viol fotbalistic”! Mi se pare exagerat, căci modul în care abordează echipa lui Simeone meciurile cu granzii trebuie pus în context. Așa, nici Mihai Viteazu n-a fost fair-play când i-a atras pe turci în mlaștinile de la Călugăreni, în loc să-i înfrunte „cavalerește” în câmp deschis. Sau, pentru că Grădinescu se pricepe prin alianță și la muzică, țăranul din cântecul lui Mircea Vintilă îl dovedește după regulile proprii pe Lordul John, aruncându-l peste gard. În schimb, mult mai nuanțat a fost la meciul pe care Astra l-a câștigat în fața Stelei, deși toată repriza a doua auturile și repunerile din 6 metri ale echipei lui Șumudică au fost pe același tipic cu ale băieților lui Simeone. Sigur, în fața comparației cu Liverpool sau Dortmund, cu nemții care n-au tras de timp nicio clipă, cinste lor, Atletico iese rău. Dar, pe de altă parte, dacă ar fi jucat împotriva Barcelonei precum acestea, ar fi fost măturată. Și-atunci? Totuși, Simeone a adăugat niște elemente regizate la care nici cu gândul nu gândeai. Astfel, jucătorul care urma să fie înlocuit avea grijă să se afle în cel mai îndepărtat colț al terenului. De exemplu, tot stadionul văzuse tabela arbitrului de rezervă cu numărul lui Carrasco, se pusese și camera pe el, aflând astfel toată planeta, numai belgianul se prefăcea că se uită în altă parte! A trebuit să-l tragă Jordi Alba de mânecă și să-i arate cu degetul că e chemat la margine. Bineînțeles, până a aplaudat în stânga, până a aplaudat în dreapta, până s-a mai îmbrățișat cu niște coechipieri, s-au dus vreo două minute. Cred că Simeone ar fi cel mai indicat să scrie pentru fotbal ceea ce a scris Brad Gilbert pentru tenis, cum să câștigi urât. Dar de aici și până la viol…