Scandalul izbucnit, săptămâna trecută, pe strada Mirăuți din municipiul Suceava, între familia Cimpoeșu și familiile de țigani din zonă este departe de a se fi stins. Cine sunt țiganii acuzați de familia Cimpoeșu că o terorizează ne spun țiganii înșiși, primarul de Suceava, Ion Lungu, și șefa Direcției de Asistență Socială din cadrul Primăriei Suceava, Narcisa Marchitan.
Primul țigan care s-a mutat pe strada Mirăuți, cu soția și copiii, este Toader Hagiu. În vârstă de 80 de ani, bătrânul ne povestește cum a venit în Suceava în urmă cu 40 de ani, din Fetești – Adâncata. „Noi umblam cu cortul, eram țigani nomazi. Acum 40 de ani ne-am stabilit aici și n-am avut niciodată scandal cu nimeni. De când a venit însă acest om (n.r. – Constantin Cimpoeșu), numai dușmănie a fost. Copiii mei, nepoții, strănepoții trăiesc aici și el vrea să ne alunge, ca să ia el pământul. De asta îi întărâtă pe băieți mereu, să spună pe urmă că țiganii sunt răi și să-i alunge românii”, spune bătrânul.
La adresa unde este casa lui Toader Hagiu, str. Mirăuți nr. 54, au domiciliul legal nu mai puțin de 55 de țigani – fii, fiice, nurori și gineri, concubini, nepoți și strănepoți, toți membri ai familiei Hagiu. Asta în acte. În realitate, în jurul casei lui Toader Hagiu au mai răsărit câteva bordeie ridicate fără autorizație, dintre care șapte pe domeniul privat al primăriei. Casa lui Toader are trei camere, iar celelalte construcții sunt formate din câte o cameră și un hol, în care trăiesc între două și 14 persoane.
Toți adulții, fără excepție, fără ocupație. Toți dependenți de o formă de sprijin de la bugetul local sau de stat. Dintre cele 11 familii cu 55 de membri de la adresa menționată, opt primesc hrană la cantina de ajutor social, șapte au și/sau alocație de sprijin al familiei, cu sume între 107 și 328 de lei, și două au și/sau ajutor social în baza legii venitului minim garantat, una 213 lei, cealaltă de 255 de lei. De altfel, cele două familii, cu câte doi membri, sunt singurele care efectuează și zilele de muncă în folosul comunității, obligatorii pentru primirea banilor. Cei care iau masa la cantina de ajutor social nu pot primi și bani pentru venitul minim garantat, așa că cei care au copii au optat pentru mâncare. De altfel, și masa la cantină este condiționată de mersul copiilor la școală. Directorul Direcției de Asistență Socială din Primăria Suceava, Narcisa Marchitan, ne-a declarat că majoritatea copiilor merg la școală, foarte mulți la școala specială din Burdujeni. Tot Narcisa Marchitan afirmă că țiganii de pe Mirăuți „sunt cuminți”, cei răi, băieții bătrânului Hagiu, fiind demult trecuți la cele veșnice. Toader Hagiu ne spune și el că „de 13 ani n-a mai făcut nici unul dintre ai mei pușcărie”.
Toader Hagiu: „Pe țigani nu-i întreabă nimeni ce s-a întâmplat”
Ultimul care a trecut prin închisoare e Stelian, care acum 14 ani a primit o condamnare de 6 luni pentru ultraj. Stelian ne povestește că din cei 49 de ani pe care îi are, 10 i-a petrecut prin pușcării. A început de tânăr, cu școala de corecție pentru furt de biciclete. A mai fost condamnat pentru scandal, beții, dar niciodată pentru tâlhărie sau crimă. Răi au fost trei dintre băieții lui Toader, dar acum sunt morți. „De trei ani, poliția a fost aici numai ca să ne verifice la buletine și la reclamațiile omului ăsta, Cimpoeșu”, a spus Toader Hagiu.
În fața țiganilor adunați în stradă, bătrânul ne spune versiunea lor pentru scandalul cu familia Cimpoeșu, de săptămâna trecută. „Copiii se jucau cu mingea în curte. O dată mingea a ieșit și un vecin – un român, Dorel Pandele, a început să se certe în glumă cu ei. Dorel e aici, poate să vă spună el. Omul ăsta, Cimpoeșu, a venit cu câinii și a început să fugărească copiii, care au început să țipe. Noi am ieșit toți afară, normal, să vedem ce s-a întâmplat. Băieții ăștia mari, părinții copiilor, s-au înjurat cu el și el i-a amenințat. A zis că are el potera lui și face el ordine. M-am dus la el, era cu spray lacrimogen în mână. A chemat patru milițieni, care au venit și i-au bătut pe doi băieți și i-a pus la pământ, iar omul ăsta le-a dat cu spray lacrimogen. O femeie gravidă a sărit să-și apere bărbatul și i-a dat și ei cu spray. Asta a fost, dacă vreți să știți adevărul, dar pe țigani nu-i întreabă nimeni”, afirmă bătrânul.
El recunoaște că toți ai săi sunt dependenți de alocațiile copiilor și de banii primiți de la stat, dar spune că, de când s-a închis groapa de gunoi a orașului, a dispărut și principalul lor mijloc de trai. „Vrem să muncim, dar nu ne primește nimeni. Ăștia care mai au două, trei clase mai lucrau la Rosal, acum nici asta nu mai este. Carte nu avem, încotro s-o luăm?”, se întreabă bătrânul.
Consilierul primarului de Suceava pe problemele romilor, Florin Bucur, susține și el versiunea țiganilor. Ne spune că dintre toate familiile de români din cartier, două – familiile Cimpoeșu și Irimiciuc – „au reclamat la primar că țiganii fac scandal noaptea, că se îmbată și dau muzica tare și au solicitat mutarea lor de pe Mirăuți”. „Domnul Cimpoeșu s-a oferit să cumpere el pământ ca să-i mute pe țigani de acolo, spunând că, dacă nu, va face ca la Hădăreni, unde românii au dat foc la casele țiganilor. A fost martor și fostul adjunct al Poliției Comunitare când a spus asta. Cred că domnul Cimpoeșu vrea să vândă casa, dar nu poate obține un preț bun pentru că sunt țigani în zonă și vrea să scape de ei. De asta îi întărâtă toată ziua «bă, țigane», «bă, spurcaților», ca să aibă motiv după aceea să se plângă de cât de răi sunt țiganii. Conflictul e vechi, e din 2007”, afirmă Florin Bucur, țigan cu studii universitare, care a muncit toată viața. Cu amărăciune, el mai spune că „țiganii au învățat să fure de la conducătorii românilor” și că „banii pentru integrarea țiganilor tot la români au ajuns”.
Lungu: „Nu sunt de acord cu soluții radicale”
Florin Bucur face apel la țiganii de pe Mirăuți să fie calmi, să-și facă în curți curățenie și să nu-și mai atârne rufele pe garduri și sfori la vedere, ca să nu-i mai irite pe români cu mizeria din țigănie. „Vom face. Nu-ți trebuie bani sau cine știe ce forță ca să faci curat”, promit Stelian și Zobar Hagiu, înainte de a ne despărți.
Conflictul de pe Mirăuți trebuie clar soluționat pașnic pentru că, cel puțin deocamdată, nu se pune problema ca primăria să intre cu buldozerele în locuințele ridicate ilegal.
Primarul Ion Lungu spune că problema celor 11 familii de țigani este „una delicată” pentru că sunt oameni cu probleme sociale, dar cetățeni ai municipiului Suceava. „Nu putem face discriminare. Ei nu au unde locui în altă parte. Nu au ocupație, nu au venituri, nu pot plăti o întreținere. Acolo se poate demola ce s-a construit ilegal doar când le găsim locuință în altă parte, dar cu ce să plătească? Azi demolăm și mâine sunt toți în fața primărie și cer locuință. Lucrurile trebuie rezolvate pas cu pas, nu sunt de acord cu soluții radicale”, a declarat primarul.
Primul pas a fost de a le da ajutoare sociale, „ca să nu fure”. Apoi, una dintre bisericile creștine derulează în cartier un proiect social, prin înființarea unei locații unde copiii țiganilor vin după-amiaza să învețe.
Un alt pas a fost alocarea, în această lună, a unei locuințe pe strada Cetății pentru Zobar Hagiu, care ar trebui să se mute acolo cu Minodora și cei cinci copii ai lor, contra unei chirii de 37 de lei lunar. Acum Zobar și familia lui locuiesc pe Mirăuți, cu alți șapte membri ai marii familii Hagiu, într-o casă cu trei camere. Casa de pe strada Cetății trebuie reparată, ni s-a spus de la primărie, dar Zobar s-a angajat că va face reparațiile. „Cu ce s-o repar? Cade tavanul peste noi, nu pot să mă mut acolo”, ne-a informat Zobar. Așa că vor rămâne mai departe 15 persoane în trei camere.
Care vor fi următorii pași pe care îi va face municipalitatea pentru rezolvarea problemelor țiganilor de pe strada Mirăuți este greu de estimat, dar este evident că tergiversarea poate avea consecințe dintre cele mai grave.
