La Suceava, președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, a dat startul programului „Crăciun în Bucovina”. Iar programul a pornit ca din pușcă pentru a ajunge, la timp, la Gura Humorului, Sucevița, Vatra- Dornei, Rădăuți, Fălticeni și Mălini. Programul aleargă ca nebunul prin județ pentru a împăca și mocănița, care are nevoie de cărbuni, și porcul, care trebuie îngrășat înainte de a fi tăiat în fața ambasadorilor invitați la Suceava, și colindătorii, care au nevoie de sfaturi în timpul repetițiilor, și urătorii, care trebuie omeniți înainte de a pocni din bici, de a trage buhaiul și de a pune ursul, țiganul și sanitarul să țopăie în fața publicului. Noroc că programul „Crăciun în Bucovina” se bucură de sprijin. Acesta este sprijinit de Consiliul Județean, de instituțiile culturale subordonate acestuia și, în special, de datinile, tradițiile și obiceiurile populare. Numai că acest sprijin, consistent la prima vedere, este insuficient.
Degeaba umblă județul îmbrăcat în ițari și bundiță cu bordură de jder, și degeaba înhamă caii la sanie, montează șine pentru mocăniță și pregătește fânul în care va fi pârlit porcul, dacă acesta nu este ajutat și de către cei care, teoretic, ar trebui să fie principalii beneficiari ai programului Consiliului Județean Suceava. Mă refer la proprietarii de pensiuni. Drumul lung și strâmt, dar și lipsa etichetei de zonă de fițe îi cam țin departe de Suceava pe expații și pe moldovenii, oltenii și ardelenii din București. Aceștia preferă să meargă, în continuare, în străinătate sau pe Valea Prahovei ori în zona Brașov-Sibiu. Expații și bucureștenii, născuți sau făcuți, au bani și se pricep să arunce cu ei. Totodată, deocamdată, județul Suceava nu reprezintă o țintă turistică pentru nemți, francezi sau olandezi, din varii motive. În aceste condiții, potențialii turiști sunt, în principal, din Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău, Bistrița-Năsăud și, hai, Vaslui.
Cum vorbim despre județe dominate de pensionari, șomeri și bugetari, acestea pot deveni foarte greu furnizoare de turiști pentru județul nostru. Asta pentru că pensiunile sunt scumpe. Mâncarea este scumpă, iar cazarea la fel.
În condițiile economice actuale, în care nu doar bugetarii, ci și angajații unor companii private câștigă mai puțin, este de neînțeles cum pensiunile sucevene nu înțeleg să facă reduceri consistente. Prețul corect pentru o noapte de cazare într-o cameră ar trebui să fie de 20 de euro, și nu de 40 de euro sau chiar mai mult. Proprietarii pensiunilor preferă să stea cu camerele închise și cu televizoarele deschise pe OTV sau pe Pro TV, la emisiunea „Dansez pentru sine”, decât să lase din preț. Cu toate că n-ar fi vorba decât despre efortul de a da un pic cu aspiratorul și de a spăla un așternut.
Așadar, în paralel cu programul CJ „Crăciun în Bucovina”, pensiunile derulează, cu mult succes, dar nu de casă, programul „Interzis în Bucovina”.
