Ministrul Dezvoltării, liderul PDL Vasile Blaga, afirmă, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că speră ca PSD să nu facă presiuni pentru numirea unui secretar de stat politic la Justiție, spune că nu se pune problema fuziunii cu PNG și anunță ca prioritate a sa reabilitarea termică a locuințelor. Vasile Blaga spune că pe listele PDL pentru alegerile europarlamentare se vor regăsi o parte dintre actualii europarlamentari, cei care și-au dovedit eficiența.
De asemenea, liderul PDL nu exclude posibilitatea unor schimburi de ministere cu PSD în timpul guvernării, deși precizează că o asemenea prevedere nu este inclusă în protocolul coaliției.
În ceea ce privește colaborarea cu PNL, în cazul în care această formațiune va avea o altă conducere după Congres, Vasile Blaga spune că totul este posibil și că relația cu foștii parteneri de guvernare paote fi îmbunătățită.
În calitate de ministru, Blaga anunță ca prioritate programul de reabilitare termică a locuințelor și se declară „adeptul funcționarului, lucrătorului, foarte bine plătit”, cu condiția ca acesta să-și facă treaba.
Prezentăm integral interviul acordat agenției MEDIAFAX de Vasile Blaga:
Reporter: Domnule ministru Vasile Blaga, după două luni de mandat în noul Cabinet, cum evaluați rezultatele fostei guvernări? Ce a lăsat în urmă?
Vasile Blaga: Am făcut parte din prima parte a guvernării 2004-2008 și pot să spun că a fost o perioadă bună. Am reușit să ne îndeplinim obiectivul: intrarea în UE la 1 ianuarie 2007. Să nu uitați că am avut clauza de salvgardare, pe care cred că am gestionat-o foarte bine pe partea de Interne și pe partea de Concurență, destul de bine și pe Justiție. Apoi s-a considerat necesar că trebuie schimbat macazul: îl suspendăm pe președinte, scoatem PD-ul de la guvernare.
A fost o perioadă de creștere economică susținută, în jur de 8% an de an, dar, iată, pe final, datorită faptului că un guvern nu poate supraviețui cu 20% susținere în nicio țară, plățile au fost făcute într-un mod aș spune iresposabil. Toate au culminat cu semestrul al doilea al anului trecut, când, știindu-se că încasările la buget sunt tot mai mici, s-au supraestimat veniturile cu 5 miliarde de lei, s-a ajuns să se încheie anul cu un deficit enorm, de 5,2%. A fost 4,7% în cash, dar, pe normele europene, cu Fondul Proprietatea cu tot, a fost 5,2%.
Tot ce s-a făcut bun în primii doi ani s-a continuat cât de cât în al treilea an, dar s-a stricat complet în al patrulea și în special în al doilea semestru din acest an.
Rep: Criticați fostul partid de guvernământ. Dar PNL se pregătește de congres. Schimbarea eventuală a conducerii liberale poate să însemne o relaxare a relațiilor dintre PDL și PNL, o nouă apropiere dintre cele două partide?
V.B.: Aș vrea să fiu foarte clar. PDL și eu personal am dorit să realizăm o coaliție cu PNL. Eram mult mai apropiați ca programe economice și sociale. Nu s-a vrut. S-a realizat astfel actuala coaliție de guvernare, iar noi suntem un partid care ne ținem cuvântul.
Avem experiența guvernării în coaliție. Nu este ușor, iar eu am recomandat la Brașov colegilor să fim atenți când facem declarații despre colegii din coaliție, pentru că la un moment dat nu se va mai ști cine a început. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne spunem punctul de vedere, dar o facem în coaliție, în limitele Protocolului.
Dar nu ocolesc răspunsul la întrebare. Totul este posibil. Sunt oameni cu care am colaborat foarte bine în fostul guvern. Cred că acei liberali care au condus partidul și au luat deciziile de la sfârșitul anului trecut vor plăti, până la urmă. Dar e treaba lor ce vor face în PNL, nu am căderea eu să le dau soluții.
Cert este că sigur colaborarea dintre cele două partide se va putea îmbunătăți.
Rep: Referitor la colaborarea cu PSD, filialele acestei formațiuni au libertatea de a face majorități locale cu orice partid. Este posibil să dați și dumneavoastră în PDL dispoziție pe aceeași temă: să se facă majorități locale cu oricine, dacă nu se va putea cu PSD?
V.B.: Nu. Și am discutat acest lucru, pentru că nu mi se pare firesc să guvernezi la București cu PDL și în teritoriu cu altcineva. Sigur, e vorba de acolo unde scorul obținut nu îți permite să guvernezi singur, pentru că sunt astfel de situații și în cazul PDL, și în cazul PSD. Sunt județe unde putem guverna singuri: vă dau exemplul județelor Arad sau Alba. De partea cealaltă sunt astfel de situații sunt Vrancea sau Constanța.
Eu cred că cinstit ar fi să ajungem la o astfel de soluție prin care să guvernăm clar. Ar fi și o poziție care ar întări încrederea în cele două formațiuni: să guvernăm peste tot în coaliție.
Rep: Se mai pune problema unui pol de dreapta, unei formațiuni puternice de dreapta, unei alianțe puternice de dreapta? Am văzut că sunt voci în partid care ar susține o fuziune cu PNG. Sau în acest pol să aibă loc și partidul condus de Ioan Talpeș.
V.B.: PDL este în acest moment de departe nu numai cel mai puternic partid de centru-dreapta din țară, dar și partidul cel mai bine reprezentat în Parlament.
Polul de dreapta? În PDL se regăsesc aproape toți liberalii cu care noi am realizat Alianța DA. Cei care nu au dorit-o sunt în majoritate de partea cealaltă. Noi nu o să facem presiuni asupra nimănui să fuzioneze cu noi, pentru că am trăit pe pielea noastră această experiență în perioada 2000-20004.
Nu vom face presiuni asupra nimănui. Nu s-a spus și nu se pune problema unei fuziuni între PDL și PNG. Cel puțin eu nu am auzit de asta și dați-mi voie să să vă spun că sunt destul de bine informat în conducerea partidului de o astfel de posibilitate.
Avem o relație foarte bună cu partidul domnului Talpeș. Nu uitați că a fost al treilea partid care l-a susținut la referendum pe președinte, la suspendarea sa, alături de PD și PLD. Dar nici din partea domniilor lor nu am auzit de o asemenea ofertă (de fuziune – n.r.). Ori nu ar fi elegant ca un partid mai mare să facă o asemenea ofertă unui partid mai mic.
Rep: Anul acesta aveți două alegeri naționale. Dar cum se poate să guvernezi alături de un partid și să te lupți cu el?
V.B.: Ca și în 15 februarie, când am câștigat aproape tot. Ei și-au susținut proprii candidați. Noi la fel. Am câștigat 5 primării din 6 adjudecate din primul tur. Suntem în alte 3 în competiție și sperăm să câștigăm 2 dintre ele, cel puțin. Dar probabil că le vom câștiga pe toate 3, chiar și în fiefuri PSD-iste de nepătruns până acum, cum ar fi Oltul.
Rep: La europarlamentare, după ce Theodor Stolojan s-a retras în decembrie din funcția de premier, mai poate fi el o variantă pentru a deschide lista la europarlamentare?
V.B.: Noi am avut o discuție luni, în BPN, despre stabilirea unor criterii prin care să putem promova lista pentru PE. Propunerile pentru aceste criterii sunt în posesia membrilor BPN, urmând să adoptăm o poziție oficială în BPN-ul de săptămâna viitoare.
Comisia formată pentru europarlamentare este formată din primii cinci membri în ierarhia PDL: președintele, prim-vicepreședinții, secretarul general și vicepreședintele Gheorghe Flutur. Dar vom aduce ca membri ai ei președinții celor mai puternice organizații, cu rezultatelor cele mai bune la alegeri.
Cert este că pe lista pentru PE se vor regăsi colegi din toate cele 8 regiuni de dezvoltare. Așa am procedat și la celelalte alegeri europarlamentare.
Eu nu știu dacă domnul Stolojan va dori să candideze. Toate candidaturile vor fi analizate, vom face cercetări, ca să putem să și vedem cum să construim această listă, inclusiv din punct de vedere al imaginii publice și al încrederii. Pe listă sigur se vor regăsi o parte dintre actualii europarlamentari, cei care au confirmat și și-au dovedit valoarea în PE.
Rep: În fostul guvern al Alianței s-au făcut permutări de ministere între cele două partide, exemplul fiind Apărarea. Este posibil în cei patru ani care urmează să se facă astfel de schimbări de ministere între cele două formațiuni, PDL și PSD?
V.B.: Nu am prevăzut acest lucru în protocolul de construire al actualei coaliții, dar orice lucru este posibil. Între două partide pot avea loc astfel de discuții. În fond, patru ani nu sunt puțini pentru o coaliție. Astfel de lucruri se pot întâmpla, dar nu a fost luat în discuție așa ceva. De fapt, coaliția guvernează de mai puțin de două luni.
Rep: Poate reveni Vasile Blaga la Interne?
V.B.: Eu sunt ministrul Dezvoltării Regionale și doresc să performez în această funcție. Ea mi-a fost încredințată de Parlament, la propunerea coaliției și în primul rând a partidului meu. Pot să vă asigur că voi depune toate eforturile ca treaba să meargă bine la Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței.
Sigur, oricine are o nostalgie. Cred că nu am fost cel mai slab ministru de Interne, alții zic altceva, dimpotrivă. Dar este un ministru la acest minister. Sper ca treburile să meargă foarte bine. De câte ori îmi cere sfatul, i-l voi da. Și eu îmi doresc ca MAI, minister extrem de important, să meargă foarte bine, mai ales că Ministerul Dezvoltării Regionale conlucrează cu Ministerul Administrației și Internelor.
O să fiu foarte atent și eu la tot ceea ce va însemna derularea procesului de descentralizare, în care MAI va avea rolul determinant, în sensul impulsionării celorlalte ministere, pentru a-și face treaba. (…) Dar legi de asemenea importanță nu pot fi discutate decât cu opoziția la masă, indiferent cât de tare sau de puțin este reprezentată în Parlament, pentru că, până la urmă, privesc întreaga administrație națională.
Rep: Veți accepta la Justiție secretar de stat numit politic de PSD?
V.B.: În protocol scrie clar că vom susține ministru independent, ceea ce s-a și întâmplat. Mai mult, noi am avut discuții în acest sens, iar acestea sunt actuale, iată Raportul intermediar pe justiție. Am discutat că ministrul independent va avea libertatea să își nominalizeze secretarii de stat.
Noi, PDL, nu i-am propus niciun om la Justiție și nici nu o vom face. Sper ca și PSD să nu facă presiuni în acest sens. Nu ar fi un lucru bun.
Raportul de Justiție este, de departe, cel mai dur pe care eu l-am văzut. Este mai dur decât cel din iulie. Se vorbește pentru prima dată de involuții, de regrese. Ce semnal am mai da noi dacă din nou am politiza conducerea Ministerului Justiției? Cred că nu este un lucru bun și nu o să susținem acest lucru.
Rep: Luați în calcul varianta ca Traian Băsescu să nu mai candideze la toamnă la prezidențiale, sau să candideze independent?
V.B: Nu. Nu cred că va exista nici cel mai mic motiv. PDL îl va susține și cred că vom și performa la guvernare, astfel încât să nu creăm probleme din niciun punct de vedere. Nu a fost niciodată niciun secret că îl vom susține. Sigur, dânsul va decide, dar repet: nu cred că îi vom crea probleme.
Rep: Care sunt inițiativele legislative pe care le aveți în vedere în perioada imediat următoare sau în acest an?
V.B.: M-aș referi în primul rând la tot ceea ce înseamnă programul de reabilitare termică a locuințelor și îl vedeți deja în dezbatere publică de câteva zile. O să-mi permit să nu-l țin chiar 30 de zile pentru că au fost foarte multe discuții cu structurile asociative ale aleșilor locali (…). Ne referim în continuare la tot ceea ce înseamnă pachetul de legi ale locuirii, pe care l-am retras, toate cele trei legi, legea locuinței, legea închirierii locuinței și legea organizării și funcționării condominiului și asociației de proprietari. Nu atât pentru că avizarea era greoaie (…), ci mai ales datorită foarte multor observații care ne vin din teritoriu, și vin în fiecare zi, foarte multe pertinente. Și vin și din partea structurilor profesionale, și din partea asociațiilor aleșilor locali. Vom ține cont de ele. Am luat decizia să promovăm o singură lege, în semestrul doi al acestui an. În continuare vom avea inițiative legislative care vor ține de urbanism și amenajarea teritoriului, toate însă în semestrul doi, pentru că va trebui să avem în minister o gândire unitară din acest punct de vedere.
Rep.: Spuneați la ultima conferință de presă că ați putea diminua cu 20% fondul de salarii și cu 14% numărul de angajați din minister. Sunteți încă în analiză, ați finalizat?
V.B.: Prin aprobarea Hotărârii de Guvern de organizare a ministerului ați văzut că deja numărul de direcții și direcții generale l-am redus de la 33 la 26, iar posturile de conducere de la 87 la 70. Lucrul ăsta s-a și făcut. Am făcut o analiză la nivelul conducerii ministerului și într-adevăr putem reduce cu 14% cheltuielile cu personalul, la nivel de minister și în instituțiile pe care noi le coordonăm. Vreau să vă spun un lucru foarte clar: eu sunt adeptul funcționarului, lucrătorului, foarte bine plătit. Puteți să verificați, peste tot unde am lucrat, și la Intreprinderea Mecanică din Stei, și la Prefectura Bihor, și la Vamă, și în Ministerul de Interne, oriunde am lucrat, și întrebați colegii de acolo dacă au fost mulțumiți de felul în care au fost plătiți. Cu o singură condiție: să-și facă treaba.
Rep: Ați anunțat că veți lansa o campanie pentru programul ANL de construcție de locuințe prin credit ipotecar și veți cere autorităților să pună la dispoziție cât mai multe terenuri. Vizați zone anume din țară?
V.B.: Urmărind o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor, totuși eu sunt adeptul concurenței. Așa voi lucra și pe programul de reabilitare termică a blocurilor, un program vechi, de șapte ani, cu rezultatele pe care le știți. (…) Programul de care pomeniți nu este unul social. Sigur că noi vom depune eforturi în a colabora cu administrația publică locală pentru a pune în practică acest program. (…) Pe principiul primul venit, primul servit, vom derula și acest program.
Rep: Ar putea intra acest program în concurență cu proiectele dezvoltatorilor privați?
V.B.: Nu. Noi în general ne adresăm tinerilor, ne adresăm chiriașilor din casele evacuate, ne adresăm celor care au probleme sociale. Dorim să construim în special locuințe la prețuri mai accesibile. M-am uitat, media la ANL în ultimii ani a fost cam de 500 de euro pe metru pătrat. Sigur, ea a fost atât de mică și pentru că primăriile au pus la dispoziție cu utilități terenurile respective. Probabil că pe evoluția actuală a pieței și ieftinirea materialelor de construcții, prețurile vor merge și mai jos. Noi nu venim să fim în competiție cu ei, ci dimpotrivă, dorim și sperăm să realizăm un număr de locuințe important în următorii ani. Vedeți, partidele în campania electorală vorbesc multe. Un partid a spus că va face 40.000 de locuințe în patru ani, altul 100.000, numai că, în ultimii opt ani, din buget, dacă ținem cont de toate locuințele construite, și cele pentru tineri, pentru închirieri și cele pentru cetățeni cu probleme sociale, au fost construite 26.000, lungi și late.
Rep.: Spuneați recent că ar putea exista posibilitatea să preluați, prin autorități locale, proiecte private neterminate, pe care să le finalizați și ulterior să le înapoiați autorităților.
V.B.: Există această posibilitate și acum, în legea de funcționare a ANL-ului, (…) dar ea a fost evitată în primul rând datorită unei dispute care a avut loc acum câțiva ani, când s-au cumpărat, de pe piață, direct de la dezvoltatori, locuințe în București (…). Eu doresc să lucrez direct cu administrația publică locală. Am mare încredere în ea și dacă ea consideră că este necesar să cumpere o structură aflată într-o anumită fază de construcție, atunci și noi, în limita sumelor de la buget, putem contribui la finalizarea ei. Dar repet, costul final să nu depășească costurile medii cu care am lucrat până acum. Adică nu vreau să folosim aceste fonduri în principal pentru a salva de la înec, scuzați-mi formularea, dezvoltatori care nu au avut grijă când și-au făcut investițiile, planul de afaceri.
Rep.: Ați primit oferte în acest sens?
V.B.: În fiecare zi vin astfel de oferte. Am în fiecare zi prieteni care îmi fac astfel de oferte și-i trimit întotdeauna spre administrațiile publice.
Rep.: Proiectele Dâmbovița Center și Esplanada în ce stadii se află în momentul de față?
V.B.: Dâmbovița Center este un proiect pe care ministerul îl susține. Și vreau să fiu foarte clar, dorim realizarea acestui proiect. (…) Și Primăria Generală susține acest proiect. Suntem în situația în care Consiliul General va trebui să aprobe Planul de Urbanism Zonal (…). Noi știm un lucru clar. După ce au fost emise autorizațiile de construcție, cei care construiesc acolo vor trebui să predea Guvernului României 11.000 de metri pătrați de birouri pentru ministere sau pentru alte instituții de stat, cu parcările aferente, în 8 ani proiectul urmând a fi finalizat. Deci susținem acest proiect. La Esplanada, situația este mai complexă. Pe lângă problemele care au apărut în timp, legate de diferite retrocedări în zonă, se pare că TriGranit (dezvoltatorul proiectului, n.r.) are și probleme financiare, explicabil vizavi de modul în care a evoluat piața. În acest moment, deși există o Ordonanță de Urgență (pentru aprobarea contractului, n.r.) care a trecut prin Guvern, culmea, fără a fi avizată de toate ministerele – e un lucru interesant în Guvernul Tăriceanu II, ea nu are viza Ministerului Justiției nici acum, după câte știu, și nici a Ministerului de Finanțe – cred că este un proiect cel puțin blocat în momentul ăsta.
Rep.: Credeți că programele de reabilitare termică și cele ANL, unde fondurile au crescut și se vrea mai mult în acest an, ar putea să revitalizeze piața construcțiilor?
V.B.: Acesta este unul din lucrurile pe care le urmărim, să încercăm să compensăm pierderi de piață ale investitorilor privați, pe lângă faptul că urmărim, normal, creșterea din toate punctele de vedere a calității locuințelor, din punctul de vedere energetic și al aspectului.
