Părinte Constantin Naclad, care este importanța religiei, a legăturii cu Dumnezeu în sânul familiei?
Rolul familiei este foarte hotărâtor în viața copilului. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea că „școala cea mai importantă sau universitatea cea mai importată din viața unui copil este grădinița”; sau, cum spune o vorbă populară, „cei șapte ani de acasă sunt esențiali în viața unui om”, deoarece acești ani sunt petrecuți în sânul familiei. Or, părinții trebuie să înțeleagă faptul că nu pot să-i ofere copilului fără fundamentul, suportul religiei sau al relației cu Dumnezeu o construcție sănătoasă pentru mai târziu. Pentru că împreună se lucrează mântuirea. Uneori se întâmplă ca să afle de la școală despre Dumnezeu și atunci învăță la rândul lui părinții într-un mod paradoxal să se apropie de Dumnezeu și să descopere valoarea relației cu Dumnezeu.
În mod firesc, acest lucru trebuie să vină dinspre părinți spre copii. Și se întâmplă uneori ca bunicii să fie cei care sunt mai aproape de Dumnezeu deoarece au experiență mai multă, sau poate pentru că au beneficiat de o educație religioasă diferită de a părinților care au trăit în perioada comunistă în care nu a fost posibilă această educație. Bunicii sunt cei care îi aduc pe copii spre Biserică, spre Dumnezeu și le descoperă puțin câte puțin tainele credinței. Așadar, înțelegerea valorii religiei trebuie să vină în mod firesc dinspre părinți spre copii, de aceea părinții la rândul lor trebuie să fie ancorați în relația cu Dumnezeu, trebuie să aibă o practică religioasă și un atașament față de valorile creștine pentru a le putea transmite copiilor și mai târziu nepoților.
Ce le rămâne copiilor după ora de religie, ce învață de la ora de religie?
Aici se arată măiestria profesorului de religie, care trebuie să fie un om de vocație, un om care înțelege și își asumă misiunea de pedagog în perspectiva Împărăției lui Dumnezeu. Pentru că ora de religie nu este o oră de instrucție religioasă, ci este o oră în care profesorul trebuie să-i descopere copilului din interiorul lui acele resorturi sau căi prin care Dumnezeu i se face cunoscut. Pe Dumnezeu nu îl putem învăța, pe Dumnezeu îl simțim, credem în el și mai apoi descoperim în noi înșine credința pe care a sădit-o Duhul Sfânt prin Botez. Acest lucru se înțelege mai puțin și se simte mai mult, de aceea aș spune că ora de religie ar trebui să fie o oră de simțire, și mai puțin de înțelegere, o oră în care prin diferite activități sau acțiuni pe care le promovează profesorul de religie, copilul este îndemnat să simtă mai mult relația cu Dumnezeu, să descopere în jur prezența și lucrarea lui Dumnezeu, să înțeleagă cum este posibilă această lucrare a lui Dumnezeu și cum se integrează și el în acest plan mare al istoriei mântuirii lumii. De aceea cunoștințele religioase trebuie să fie insuflate cu dragoste și cu o atenție deosebită la ceea ce simte copilul.
Ce greșeli poate face un profesor de religie?
Una din greșelile cele mai frecvente la ora de religie este aceea de o compara sau asemăna cu celelalte ore de clasă și de a folosi același procedeu scolastic, folosit de obicei în școală, prin care copilului i se cere doar să memoreze anumite texte sau învățături, și apoi să le redea pentru a primi o notă, sau să facă anumite activități care sunt înscrise în programa școlară. Această greșeală generează o alta și mai mare, și anume distanța care se creează între această oră de religie și relația efectivă a copilului cu Dumnezeu. Această relație trebuie dezvoltată și asumată de copil la nivelul vârstei lui. Trebuie să se folosească învățături proprii vârstei copilului și capacității lui de înțelegere, care să îi permită să problematizeze. Aceasta îi este ca o cărămidă la vârsta potrivită pentru formarea caracterului său creștin. Caracterul de interacțiune și practic al orei de religie trebuie să fie cu necesitate urmat de către profesorul de religie, pentru că în acest fel copilul va reacționa la oră cu dragoste, cu atașament, cu dorința de a face mai mult, de a descoperi mai mult pe Dumnezeu.
Pr. dr. Constantin Naclad este coordonatorul programului catehetic „Hristos împărtășit copiilor”.
(diac. George ANICULOAIE, sursa: www.ziarullumina.ro)