Înțelegerea tainelor Scripturii



Înțelegerea tainelor Scripturii
Înțelegerea tainelor Scripturii

„În vremea aceea a intrat Iisus în templu și a alungat pe toți cei ce vindeau și cumpărau în templu și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor care vindeau porumbei. Și a zis lor: Scris este: «Casa Mea, casă de rugăciune se va chema», iar voi o faceți peșteră de tâlhari! Și au venit la El în templu orbi și șchiopi și i-a făcut sănătoși. Și, lăsându-i, a ieșit afară din cetate, la Betania, și noaptea a rămas acolo. Dimineața, a doua zi, pe când Se întorcea în cetate, a flămânzit; și, văzând un smochin lângă cale, S-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el decât numai frunze, și i-a zis: De acum înainte să nu mai fie rod din tine în veac! Și smochinul s-a uscat îndată. Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat, zicând: Cum de s-a uscat smochinul îndată?”
Sfântul Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 29, pp. 114-116
„ (…) Nu trebuie să rămânem la literă, deoarece înțelesul nemijlocit al celor spuse ne vatămă în multe privințe viața noastră virtuoasă; ci să trecem la înțelesul nematerial și duhovnicesc (inteligibil) în așa fel, ca înțelesurile mai trupești să se strămute în minte și în înțelegere, înțelesul mai trupesc al celor spuse scuturându-se de pe ele asemenea prafului. De aceea zice că: litera omoară, iar duhul face viu (II Corinteni 3, 6), întrucât în multe locuri (ale Scripturii) istoria, dacă rămâne la faptele ei simple, nu ne înfățișează pildele unei vieți bune. Căci cu ce se folosește spre virtute cel ce aude că Osea, prorocul, a avut doi fii din curvie (Osea 1, 6) și că Isaia a intrat la prorociță (Isaia 8, 3), dacă rămâne la litera celor spuse? Sau, cu ce ajută vieții virtuoase povestirile despre David, al cărui adulter și ucidere se unesc cu aceeași urâciune? Dacă s-ar găsi vreun înțeles care să dezvăluie nevinovăția cuprinsă în ele, se va dovedi cu adevărat cuvântul Apostolului că litera omoară, căci ridică înțelesul de suprafață și de ocară la înțelesuri mai dumnezeiești. (…) Dar se pot aduna nenumărate cuvinte evanghelice în care altul este înțelesul nemijlocit și altul cel urmărit prin cele spuse. Așa sunt: apa făgăduită celor ce însetează, prin care cei credincioși se fac izvoare de râuri, pâinea ce se pogoară din ceruri, biserica ce va fi surpată și în trei zile ridicată, calea, ușa, piatra nesocotită de ziditori și așezată în capul unghiului, cei doi dintr-un singur pat, râșnița, cele care râșnesc, din care una va fi luată, cealaltă lăsată, stârvul, vulturii, smochinul care înmugurește și odrăslește mlădițele. Toate acestea și cele asemenea ni s-au dat cu îndemnul de a folosi și pătrunde îndemnurile dumnezeiești și a lua aminte la citire și a cerceta în tot timpul de nu se află cumva în ele vreun înțeles mai înalt decât înțelesul nemijlocit, care să călăuzească înțelegerea spre lucrurile mai dumnezeiești și netrupești.”
(Pr. Narcis Stupcanu, Sursa: Ziarul Lumina)



Recomandări

Sfânta Ecaterina, icoană a credinței statornice, prăznuită în parohia din Sfântu Ilie, Șcheia, pe care o ocrotește

Sfânta Ecaterina, icoană a credinței statornice, prăznuită în parohia din Sfântu Ilie, Șcheia, pe care o ocrotește
Sfânta Ecaterina, icoană a credinței statornice, prăznuită în parohia din Sfântu Ilie, Șcheia, pe care o ocrotește