Ediția din acest an a Festivalului internațional de folclor ”Întâlniri bucovinene”, derulată la Câmpulung Moldovenesc în perioada 19-22 iulie, a reprezentat primul mare examen organizatoric pentru noii edili locali. În ce privește folclorul, tradiția autentică și scopul declarat al festivalului – promovarea Bucovinei ca model de armonie între etnii – eforturile organizatorilor au fost în mare parte încununate de succes.
Din păcate însă, nici în acest an nu a putut fi stăvilită alunecarea manifestării culturale spre kitsch, mercantilism ieftin și atmosfera de bâlci mai mult sau mai puțin românesc.
Aplauze pentru tradiții
Inima festivalului au constituit-o spectacolele folclorice susținute de bucovinenii din țările participante și de invitații care, chiar dacă nu sunt bucovineni, au cucerit publicul Bucovinei și au făcut să se reverse valuri de aplauze de fiecare dată. Ansamblul „Romanați” din Caracal este, de ani buni, un astfel de prieten al bucovinenilor, care oferă mereu evoluții scenice spectaculoase și frenetice.
Spectacolele folclorice au ținut capul de afiș pentru fiecare zi a festivalului. Fie că a fost vorba despre spectacolul-concurs „Comori de suflet românesc”, de spectacolul „Flori de cânt bucovinean”, susținut de tineri interpreți, de concertele prin care a fost prezentat folclorul ucrainean, polonez, maghiar, slovac și țigănesc sau de invitații români de marcă pe care organizatorii i-au dorit pe scenă, toate aparițiile folclorice au fost primite cu entuziasm de public și aplaudate îndelung.
De aceeași primire caldă s-a bucurat parada portului popular, prilej cu care steagul Uniunii Europene a fost din nou fluturat de călăreții bucovineni, iar glasul buciumelor a răsunat a sărbătoare. Programul festivalului a mai inclus și deja tradiționalul bal al gospodarilor, dar și o expoziție fotografică și un workshop cu tema „Bucovina – o Europă în miniatură”.
Gustos și scump
Din galeria tradițiilor bucovinene organizatorii nu au omis bucatele gustoase. Expozițiile de artă culinară au fost mai bogate decât la edițiile precedente și au etalat spre vizionare și degustare pe săturate balmoș, brânzeturi de tot felul, plăcinte rumene și cozonaci pântecoși, colaci aurii, fructe glasate, dulcețuri ca la mama acasă și compoturi parfumate.
Prețurile la care s-au putut procura toate aceste bunătăți au fost însă mai mult pentru buzunare de turiști bogați decât pentru publicul din localitate. Un borcănel de compot, de pildă, se putea cumpăra cu 12 lei, 100 ml de afinată cu 4 lei, iar brânzeturile au ajuns la 40 de lei kilogramul.
Eminescu printre sticle
Cei ce nu și-au permis luxul tradițiilor culinare s-au putut retrage în partea mai puțin culturală a festivalului, la grătar. Atât de puțin culturală, încât bustul poetului Mihai Eminescu nu a mai reprezentat pentru participanți un simbol demn de respect, ci un simplu suport solid pentru baxuri de băutură. Din publicul însetat de bere rece și amețit de fumul multelor grătare s-a auzit chiar un glas glumeț care comanda ”o dușcă și o manea și pentru bietul Mișu, că a fost om mare”… Manea nu s-a cântat în memoria poetului. Se crede că a fost o regulă nescrisă impusă discret de organizatori, să nu se audă acest gen de cântare la festival.
În schimb, de jur împrejurul insulei de folclor adevărat din centrul orașului s-au înghesuit, ca pentru un bâlci perfect, tobogane de plastic, tiribombe și alte atracții îndoielnice, fiecare urlându-și propria muzică americană în difuzoare.
Tradiție, kitsch și prunci pe asfalt
Aceeași bizară îmbinare s-a făcut simțită și la Târgul meșterilor populari. Organizat pentru a putea fi văzute și cumpărate costume și obiecte populare din țările participante, târgul a oferit, în parcul de lângă Casa de Cultură, destule ii, opinci, căciuli de miel, trăistuțe, basmale, ouă încondeiate, măști și chiar fuste și bijuterii făcute cu migală de reprezentanții adevărați ai meșteșugurilor.
Pe lângă ele, în parc și în afara lui, kitsch-ul și bâlciul și-au întins treptat tentaculele și aici. Așa că de lângă ii bucovinene s-au putut cumpăra brățări de piele cu inscripția ”I love you”, oracole și cărți de joc. Printre grătare, două măicuțe au întins gospodărește o tarabă cu iconițe și obiecte de cult. Nimeni nu a părut surprins, pentru că acolo unde se învârte banul, chiar și credința pare acum firesc să fie scoasă la vânzare.
În cealaltă parte a pieței, în strada devenită temporar zonă pietonală, alte zeci de tarabe au alcătuit un fel de piață ad-hoc. Copii de o șchioapă au fost lăsați de comercianți adormiți direct pe asfalt, în soare, printre farfurii scoase la vânzare, care din când în când cădeau și se spărgeau chiar lângă ei accidental.
Porumbul pentru fiert a fost curățat direct în drum, ca pe tarla, iar grămezile de pănușe aminteau de vremurile când nu se inventaseră coșurile de gunoi. Jucăriile chinezești în culori țipătoare erau oferite nonșalant drept ”ecologice” sau ”tradiționale” sau ”la modă”, șlapii au bătut la audiență opincile scumpe, iar pantalonii de trening second-hand au concurat ițarii.
Sărbătoarea armoniei
Cu bune și rele, în ansamblu manifestarea de la Câmpulung a dovedit în final că bucuria și armonia nu au granițe și că limbajul cultural rămâne unul internațional, dincolo de interferențe și contaminările anacronice locale.
Ediția de la Câmpulung Moldovenesc a festivalului reprezintă doar una dintre etapele acestuia. În fiecare an, în baza unui protocol organizat între țările participante, festivalul are câte o ediție în fiecare astfel de țară.
Ideea festivalului a prins contur treptat, inițial în Polonia, în anul 1986. În orășelul Jastrowie, aproape de Pila, s-a format un grup artistic de amatori numit „Jastrowiacy”, alcătuit din emigranți polonezi în Bucovina. În jurul acestuia s-a născut apoi ideea că bucovinenii trăiesc pretutindeni și pot reprezenta un model de armonie în conviețuire. Subiectul a început să preocupe inițial doi cunoscători și iubitori de tradiții, profesorul filolog slavist al Universității Varșovia Kazimierz Feleszko și etnograful de la Casa de Cultură a orașului polonez Pila, Zbigniew Kowalski – actualul director al festivalului și cetățean de onoare al municipiului Câmpulung Moldovenesc.
Prima ediție a festivalului a fost la Jastrowie, în iunie 1990, sub denumirea de „Festival de folclor al polonezilor originari din Bucovina”, cu participarea a nouă grupuri artistice – șapte din Polonia, unul polonez din România și altul ucrainean din Cernăuți.
A doua ediție a avut loc în 1991, a reunit 13 grupuri folclorice de această dată, iar de atunci a devenit o frumoasă tradiție anuală, care s-a extins continuu și a ajuns să reunească la fiecare ediție sute de iubitori și păstrători de tradiții și folclor bucovinean.
Ediția câmpulungeană din acest an a „Întâlnirilor bucovinene” a fost organizată cu finanțare europeană, în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România – Ucraina – Republica Moldova, proiectul fiind implementat de Primăria Câmpulung Moldovenesc. Alături de Primăria și Consiliul Local din Câmpulung și-au asumat misiunea organizatorică în acest an Consiliul Local Cernăuți, Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina” Suceava și Casa de Cultură din Pila – Polonia.
