Lecția de religie

Întâlnirea cu Dătătorul vieții



Dumnezeu lucrează cu multă înțelepciune și dreptate în istoria lumii, a popoarelor și a persoanelor, îndreptând lucrurile spre binele și mântuirea oamenilor. Astfel, în locul celui dintâi Adam, care a pierdut viața de comuniune cu Dumnezeu, prin neascultare, a venit al doilea Adam, Mântuitorul Iisus Hristos. Prin ascultarea și jertfa lui Iisus Hristos am dobândit împăcarea cu Dumnezeu și viața veșnică. „Căci, precum în Adam toți mor, așa și în Hristos toți vor învia“ (I Corinteni 15, 22). Tot în mod comparativ, în locul celei dintâi femei, Eva, au intrat în lume păcatul și moartea, prin cea de-a doua Evă, Preacurata Fecioară Maria, au venit în lume bucuria, modelul virtuții și viața veșnică. Descendente ale Evei celei dintâi, femeile mironosițe, urmând iubirea, curajul și jertfelnicia Maicii Domnului, au devenit nu numai purtătoare de miruri, ci și purtătoare de mesaj de iubire și viață, propovăduind cele dintâi Învierea lui Hristos.
Femeile mironosițe au rămas fidele crezului lor și după moartea lui Iisus Hristos, dorind să împlinească, după lege, tot ceea ce prevedea aceasta, mergând nu numai până la moartea Învățătorului lor, ci și dincolo de ea. Dar, în loc de a se întâlni cu un mort, ele s-au întâlnit cu Dătătorul vieții. Crezând că vor fi confruntate la mormântul lui Iisus cu moartea, ele au constatat că ceva neobișnuit s-a întâmplat; că ceva nu mai funcționează după legile cunoscute de ele. De aceea, și nedumerirea, teama, uimirea, dar și bucuria au fost copleșitoare în sufletele lor. Astfel, ele au constatat prin simțurile lor că mormântul în care a fost îngropat Hristos era gol, că un tânăr, a cărui înfățișare era „ca fulgerul și îmbrăcămintea lui albă ca zăpada“ (Matei 28, 3), le-a spus că Iisus Nazarineanul nu este în mormânt, ci a înviat. La îndemnul acestuia, ele, „plecând în grabă de la mormânt, cu frică și cu bucurie mare, au alergat să vestească ucenicilor Lui“ (Matei 28, 8). Evanghelistul Matei ne relatează că, pe când femeile mironosițe au mers spre Apostolii Domnului, pentru a le aduce vestea Învierii lui Hristos, ele au fost întâmpinate de Însuși Domnul Cel înviat din morți, adresându-li-se cu cuvintele: „Bucurați-vă! Iar ele au cuprins picioarele Lui și I s-au închinat“ (Matei 28, 9).
Calitatea principală, esențială, a femeilor mironosițe a fost aceea de a fi martore și mărturisitoare ale Învierii lui Hristos. Aceasta a fost misiunea covârșitoare a vieții lor, ca răsplată pentru credința, iubirea și perseverența lor în urmarea lui Hristos. Această misiune de a propovădui Învierea este nu numai covârșitoare, ci și plină de responsabilitate și de cinste. Căci a fi mărturisitor al Învierii lui Hristos înseamnă a fi în slujba vieții; înseamnă a promova viața la înălțimea la care a ridicat-o Iisus Hristos, Biruitorul morții, al păcatului și al iadului. Adevărul Învierii lui Hristos a dat putere și lumină femeilor mironosițe de a înfrunta primejdiile, obstacolele și toate vrăjmășiile care se aflau în fața lor. Din mormântul gol al lui Hristos Cel înviat, ele au primit energii de viață, pentru a primi această veste, pentru a o interioriza și a o transmite mai departe. Cât de luminos și de înalt a fost mesajul lor! Cât de pilduitoare a fost statornicia lor în afirmarea cu tărie a Învierii lui Hristos!
Biserica lui Hristos stă pe temelia Învierii Domnului
Femeile mironosițe au fost purtătoare ale acelui etos creștin care ne amintește și ne asigură în legătură cu biruința vieții asupra morții, a binelui asupra răului, a luminii asupra întunericului. Acesta este în esență adevărul fundamental al Creștinismului: că „Hristos a înviat din morți, făcându-se începătură a învierii celor adormiți“ (I Corinteni 15, 20). Totul ține de înviere: și viața, și credința noastră. „Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră“ (I Corinteni 15, 14). Iisus Hristos prin Învierea Sa ne-a dovedit că menirea noastră a oamenilor nu este moartea, ci viața, nu este întunericul păcatului, ci lumina unei vieți fără de cusur și fără sfârșit.
Biserica lui Hristos stă pe temelia Învierii lui Hristos. Acest adevăr cuprinzător al credinței noastre îl avem de la Apostolii Domnului, care, la rândul lor, l-au primit direct de la femeile mironosițe și apoi întărit sau confirmat de Însuși Iisus Hristos Cel înviat, Care S-a arătat și Apostolilor. Rolul femeilor mironosițe în proclamarea Învierii lui Hristos este unul esențial și care aduce multă speranță lumii de astăzi, confruntată cu multe pericole la adresa vieții și a promovării ei pe toate treptele existenței.
Învierea lui Hristos pătrunde până în adâncul de taină al creației, al cosmosului, umplându-le pe toate de lumină, adică de sens înalt. Ea ne cheamă de fiecare dată să redescoperim sensul tot mai înalt al vieții, să respingem pericolele care amenință viața, o desfigurează și o mutilează. Lumina Învierii lui Hristos pătrunde până în cele mai tainice unghere ale sufletului omenesc, dar și ale creației înseși, luminându-le și dând noi energii de viață pentru o înnoire permanentă a vieții, pentru mai multă dragoste, pace și încredere între oameni. Toate aceste semințe ale Învierii nu trebuie să rămână ascunse sub brazda tare și opacă a sufletului omenesc, ci ele trebuie să încolțească și să rodească faptele cele bune, de care au fost însuflețite femeile mironosițe: dragostea, statornicia pe calea binelui, bunătatea, curajul. Prin toate acestea, atât oamenii, cât și popoarele vor putea descoperi un rost mai înalt al vieții lor, o creativitate și o imaginație luminate de harul Învierii, prin care să înlăture din sufletele lor tot ceea ce se opune primatului vieții și afirmării plenare a acesteia.
Sărbătoarea femeii creștine
În această duminică, Biserica cinstește în chip deosebit pe femeile purtătoare de mir, dar, în același timp, pornind de la ele, caută să pună în legătură cu ele și propovăduirea lor sufletul tuturor celor care Îl mărturisesc pe Iisus Hristos, Biruitorul morții, pe de o parte, dar, în mod special, sufletul femeii creștine, chemat la o menire cu totul excepțională. Sunt cuprinse în cinstirea Bisericii toate acele femei iubitoare de Hristos: mame, soții, fiice, surori, care de-a lungul timpului au avut o contribuție majoră la afirmarea adevărului Învierii în familie, în societate și în Biserică. Ele au transmis în mod inconfundabil, din generație în generație, căldura iubirii de Dumnezeu și de Biserică în sufletele celor apropiați lor, promovând valorile Evangheliei lui Hristos Cel înviat, transformând casa lor într-o microbiserică de proclamare a Învierii.
Cât de valoroase și de actuale sunt și astăzi asemenea contribuții duhovnicești ale femeii creștine, inspirate din Învierea lui Hristos. Lumina Învierii oferă sufletului feminin un orizont cuprinzător, reazim și curaj, pentru a fi la înălțimea femeilor mironosițe.
Propovăduirea Învierii lui Hristos ne încredințează de faptul că El nu a părăsit lumea noastră, că El continuă să fie prezent în ea cu razele Învierii Sale. De aceea, noi creștinii ortodocși ne salutăm cu cuvintele: „Hristos a înviat!“ și răspundem: „Adevărat a înviat!“, care sunt cuvinte de mărturisire și de propovăduire a adevărului Învierii. În acest salut nu avem doar o afirmare a unui eveniment al trecutului pe care îl pomenim în actualitate, ci prin aceste cuvinte noi confirmăm faptul că Iisus Hristos Cel înviat este o realitate prezentă în viața noastră, în mijlocul nostru, așa cum L-au simțit prezent în mijlocul lor pe Domnul înviat femeile mironosițe.
Simțirea sau trăirea intensă a Învierii lui Hristos devine realitate în Biserica Sa, unde El ne întâmpină prin Evanghelia Sa, prin rugăciunile, binecuvântările și tainele Bisericii. Nu întâmplător, Biserica a fost înțeleasă de un mare Părinte al Bisericii drept „laborator al Învierii“.
Copleșiți de lumina și puterea Învierii propovăduite de femeile mironosițe, se cuvine să înălțăm gând de rugă caldă Biruitorului morții: Doamne, Iisuse Hristoase, Cel Care ai biruit iadul și ai deschis porțile vieții veșnice pentru toți oamenii, trimite-ne și nouă bucuria și lumina Învierii Tale, pe care le-ai revărsat peste femeile mironosițe, pentru ca și noi să Te mărturisim pe Tine și să Te propovăduim cu aceeași credință, iubire și curaj în toată viața noastră. Amin.
(Pr. prof. dr. Ioan TULCAN , Ziarul Lumina)



Recomandări

Credința și inima curată ni-L fac transparent pe Dumnezeu, coordonatele duhovnicești trasate la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

Credința și inima curată ni-L fac transparent pe Dumnezeu, coordonatele duhovnicești trasate la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava
Credința și inima curată ni-L fac transparent pe Dumnezeu, coordonatele duhovnicești trasate la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

Dezastru produs de inundații masive în zona de munte a județului Suceava: Trei persoane decedate în Broșteni, peste 100 de sinistrați salvați, case distruse și drumuri blocate

Dezastru produs de inundații masive în zona de munte a județului Suceava: Trei persoane decedate în Broșteni, peste 100 de sinistrați salvați, case distruse și drumuri blocate
Dezastru produs de inundații masive în zona de munte a județului Suceava: Trei persoane decedate în Broșteni, peste 100 de sinistrați salvați, case distruse și drumuri blocate

Zeci de oameni au participat sâmbătă la o clacă de lutuit și au dat o nouă față căsuțelor huțule, la Brodina

Zeci de oameni au participat sâmbătă la o clacă de lutuit și au dat o nouă față căsuțelor huțule, la Brodina
Zeci de oameni au participat sâmbătă la o clacă de lutuit și au dat o nouă față căsuțelor huțule, la Brodina