Într-o zi de septembrie, cu soare blând, Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc a devenit din nou un adevărat sanctuar al culturii, găzduind o întâlnire de excepție menită să aducă publicului bucuria literaturii și farmecul spiritului creator. Joi, 18 septembrie 2025, sala bibliotecii a răsunat de emoție și reflecție în cadrul unei conferințe susținute de doi remarcabili oameni de cultură: Isabel Vintilă – critic literar, prozatoare și traducătoare – și Alexandru Ovidiu Vintilă – poet, eseist, redactor-șef al revistei Bucovina literară și președinte al Societății Scriitorilor Bucovineni.
Încă de la început, prof. Nicoleta Bogoș, managerul bibliotecii, a dat tonul evenimentului printr-o sensibilă evocare a universului poetic al lui Paul Celan. Cu glasul încărcat de emoție, a citit un fragment din opera acestuia, subliniind că „albastrul ochilor e albastrul sufletului dumneavoastră și al celor din fața dumneavoastră”. În cuvintele sale s-a simțit chemarea de a păstra vie moștenirea culturală și de a o transmite mai departe, ca pe un dar neprețuit.
Apoi, invitații au deschis un dialog cu publicul câmpulungean despre două mari repere ale literaturii moderne. Alexandru Ovidiu Vintilă a conturat imaginea puternică și tragică a poetului bucovinean Paul Celan, marcat de traumele deportării și de pierderea părinților, dar capabil să transforme suferința într-o operă poetică universală. Recitarea poemului „Todesfuge”, în traducerea Mariei Banuș, a adus în sală vibrația unei poezii care nu încetează să tulbure și să lumineze deopotrivă. În paralel, Isabel Vintilă a vorbit despre Tristan Tzara și dadaism, acel curent născut din revoltă și libertate absolută, o artă a negării și a începutului, care a schimbat pentru totdeauna fața literaturii europene. Pornind de la poemul „Omul aproximativ”, conferențiara a adus în fața auditoriului imaginea omului claustrat, dar și chemarea spre omul nou – autentic, liber și plin de har.
Întâlnirea a fost și un prilej de evocare a revistei Bucovina literară, publicație cu tradiție, fondată la Cernăuți în 1942 și continuată astăzi cu aceeași energie și demnitate. Alexandru Ovidiu Vintilă a prezentat evoluția revistei, figuri marcante precum Mircea Streinul și, nu în ultimul rând, efortul actualei redacții de a o menține între cele mai importante reviste literare din România, cu deschidere spre întreaga lume.
În prezidiu s-a aflat și scriitoarea Artemisia Ignătescu, nonagenară, cetățean de onoare al municipiului și președinte de onoare al Cenaclului „Țara de Sus”. În cuvântul său, plin de căldură și recunoștință, a evocat numele celor care au condus de-a lungul timpului Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc și a subliniat importanța prezenței soților Vintilă în viața culturală a Bucovinei, nume rostite „cu respect și admirație”.
Între momentele de reflecție și dialog, atmosfera a fost îmbogățită de interludii muzicale de mare finețe. Profesorul Romeo Grosu, la nai, acompaniat de Daniel Sabie la acordeon, a trezit emoții prin „Purtata de Bistrița”, „Păstorul singuratic” și celebra „Ciocârlia”. Flautul lui Puiu Crețu a adus parfum de Bucovină prin „Hora” și „Imnul Bucovinei”, iar interpreta Felicia Oblesniuc a întregit sărbătoarea prin doinele sale de autentic farmec popular.
La final, invitații și-au exprimat gratitudinea pentru atmosfera primitoare și pentru efortul constant al Bibliotecii Municipale de a menține viu interesul pentru literatură și cultură. În cuvintele de încheiere, prof. Nicoleta Bogoș a mulțumit tuturor celor implicați și, cu un zâmbet plin de încântare și bucurie sinceră, a subliniat rolul pe care astfel de întâlniri îl au pentru formarea tinerelor generații: „Putem păstra poezia, binele și frumosul acolo unde le este locul. Cine nu-i cunoaște pe câmpulungeni nu știe cu cine se pune”. Bucuria cu care a rostit aceste cuvinte a reflectat pe deplin mândria de a fi văzut, încă o dată, comunitatea literară a Câmpulungului unită în pasiune, respect și apreciere pentru frumos.
Această întâlnire literară a depășit cadrul obișnuit al unei conferințe, devenind o sărbătoare a spiritului, unde cuvântul scris, muzica și prietenia s-au unit într-un arc de lumină între trecut și prezent, între tradiție și modernitate. Ea a lăsat în inimile celor prezenți convingerea că literatura nu este doar o disciplină a minții, ci o hrană a sufletului, o memorie vie a Bucovinei și un legământ al frumuseții care ne ține împreună.
Vasile AIOANEI
