În duminica cea mai apropiată Sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, după cum este tradiția, sute de pelerini armeni și credincioși de pretutindeni sunt așteptați la Mănăstirea Hagigadar, la hramul bisericii. Duminică, 18 august, începând cu ora10:00, va avea locSfânta Liturghie arhierească, oficiată de Preasfinția Sa Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Armene din România, în coslujire cu preoții din cadrul eparhiei armene, după care se binecuvântează strugurii.
Cu prilejul hramului va fi adusă, la Mănăstirea Hagigadar, racla cu moaștele Sfântului Ioan Botezătorul de la Catedrala Arhiepiscopală din București, „spre bucuria sufletească a celor care cu aleasă simțire și mare nădejde își caută împlinirea dorințelor în acest lăcaș de închinăciune”.
La ora 12:30, tot duminică, se va organiza Agapa tradițională, în casa pelerinului din incinta mănăstirii.
Pregătirea urechiușelor
În ajunul hramului, sâmbătă, 17 august, la Biserica „Sfânta Cruce” din municipiul Suceava, începând cu ora 18:30, va fi săvârșită Slujba privegherii, sub protia Preasfinției Sale Episcop Datev Hagopian.
După Slujba privegherii, se vor pregăti tradiționalele urechiușe în curtea bisericii prin grija Consiliului Parohial Suceava.
Urechiușele (colțunași din aluat umpluți cu carne de vită) sunt făcute de femeile din comunitate. Gospodinele folosesc carne tocată învelită în aluat, sub forma unor urechiușe, care sunt servite în supă la agapa creștină tradițională din ziua hramului, numită „hurban”. Supa de urechiușe se numește „aganciabur”. Armencele spus că supa pentru urechiușe se face în trei cazane mari și se fierbe pe niște cuptoare construite special pentru această ocazie. „Foaia de aluat pentru urechiușe se face ca pentru tăiței, în care punem ouă, ulei, făină… Se întinde o foaie foarte subțire, apoi tăiem pătrățele mici, ca la colțunași. După aceea, se face umplutura din carne de văcuță tocată, pe care o amestecăm cu piper, mirodenii și se pune în mijlocul pătrățelelor mici de aluat, și se împachetează urechiușa. Se fierb în supa în care s-a pus hurut (concentrat din verdețuri muiate în lapte acru și uscate), unde se adaugă smântână, sare, piper”, ne-a povestit o gospodină armeancă.
Hurutul, a cărui rețetă este păstrată și respectată cu strășnicie de mai bine de un secol și jumătate, dă gustul, aroma și culoarea supei de urechiușe, care este apreciată ca o delicatesă culinară. Există credința că dacă o persoană face 40 de urechiușe i se va împlini o dorință.
Slujba pomenirii morților, pe 19 august, la Mănăstirea Zamca
Sâmbătă, 17 august, anunță Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene, la Biserica armeană „Sfântul Simeon” din Suceava va avea loc, începând cu ora 17:00, Slujba vecerniei. De asemenea, luni, 19 august, la Mănăstirea Zamca din municipiul Suceava, începând cu ora 10:00, va avea loc Slujba pomenirii morților, care va fi oficiată sub protia Întâistătătorului Eparhiei Armene din România, Preasfinția Sa Episcop Datev Hagopian.
Pelerinaj la „Biserica Dorințelor”
La Hagigadar s-a crezut multă vreme că a fost un „metoc de maici”, dar în jurul bisericii construite între anii 1512-1513, de negustorul armean Dragan Donovac, „nu s-a constituit o obște monahală, ci au locuit doar câteva femei care s-au retras din lume spre a duce o viață liniștită și austeră”.
Din anul 1848, de mai bine de un secol și jumătate, credincioșii armeni vin în pelerinaj la Hagigadar de două ori pe an (în duminica cea mai apropiată sărbătorii Adormirea Maicii Domnului și în ziua de sărbătoare a Sfântului Iacob), ca urmare a făgăduinței făcute lui Dumnezeu pentru cruțare de holeră asiatică.
Hagigadarul a devenit loc de pelerinaj, întrucât s-a răspândit vestea că cei care vin să se roage pentru îndeplinirea unei dorințe și urcă în genunchi dealul pe care se află mănăstirea au parte de împlinire. De aceea, Mănăstirea Hagigadar mai este cunoscută și ca „Biserica Dorințelor”.
