Decizie

Instanța supremă dă sentința în dosarul revoluției de la Timișoara peste două săptămâni



Reprezentantul Parchetului a cerut instanței, marți, condamnarea genealilor Victor Atanasie Stănculescu și Mihai Chițac la închisoare pentru omor deosebit de grav, deoarece au organizat și coordonat activitatea de reprimare și au ordonat să se tragă asupra revoluționarilor de la Timișoara.
Revoluționarii care au asistat la procesul le la Înalta Curte de Casație și Justiție au plâns în timpul ședinței de judecată.
Procurorul de ședință a susținut, în fața magistraților instanței supreme, că există probe prin care se dovedește că cei doi foști generali se fac vinovați de reprimarea revoluționarilor de la Timișoara și a cerut condamnarea celor doi în regim de detenție pentru omor deosebit de grav și tentativă la această faptă.
Avocata a aproximativ 60 de revoluționari constituiți în părți civile a cerut ca Stănculescu și Chițac să fie condamnați pentru genocid, instanța urmând să se pronunțe și în privința schimbării de încadrare juridică. Totodată, aceasta a cerut recompensarea revoluționarilor.
Reprezentantul Ministerului Apărării a cerut achitarea celor doi generali și respingerea acțiunilor civile.
Apărătorul lui Victor Atanasie Stănculescu a solicitat achitarea clientului său pe motiv că fapta nu există. În opinia acestuia, la Timișoara au fost tulburări și tensiuni interne provocate de „intervenția străină”. Avocatul a adăugat că nimeni nu a ținut cont de „contribuția generalului Stănculescu la victoria revoluției”.
Și avocatul lui Mihai Chițac a cerut achitarea, din aceleași motive. Acesta a fost contrariat de numărul mare de părți civile, afirmând că „Toată Timișoara s-a constituit parte civilă când la Catedrală a fost un singur mort”.
Despre despăgubirea revoluționarilor, acesta a arătat că există „Legea recunoștinței” care prevede o serie de facilități pentru revoluționari.
Mihai Chițac și-a susținut nevinovăția citând din declarația unui martor care l-ar fi văzut în timp ce elibera din arestul Miliției o femeie și un bărbat. Acesta a făcut și o sugestie ministrului Justiției, respectiv „să scoată gradele de militare” din sistemul judiciar.
În 22 martie 2004, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis – la 14 ani de la revoluție – rejudecarea generalilor Victor Athanasie Stănculescu și Mihai Chițac, acuzați de reprimarea timișorenilor. Instanța supremă a motivat că nu a fost respectat dreptul la apărare, în 1999, atunci când cei doi au fost condamnați la câte 15 ani de detenție.
Cei doi au obținut rejudecarea după ce le-a fost admis, de către fostul procuror general al României, Joița Tănase, memoriul privind promovarea unui recurs în anulare. Fostul procuror general al României susținea că hotărîrile Curții Supreme de Justiție prin care generalii Victor Athanasie Stănculescu și Mihai Chițac au fost condamnați, în 15 iulie 1999, la câte 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav și la câte opt ani de detenție pentru tentativă la omor deosebit de grav sunt netemeinice și nelegale.
În aceste condiții, procesul celor doi generali a fost reluat, la Înalta Curte de Casație și Justiție.



Recomandări

Unul dintre dosarele care îl privesc pe fostul șef de la Permise și Înmatriculări Radu Obreja, strămutat la o altă instanță

Comisarul-șef Radu Obreja și Mihail Martin, ofițer al Direcției Generale Anticorupție
Comisarul-șef Radu Obreja și Mihail Martin, ofițer al Direcției Generale Anticorupție

Unul dintre dosarele care îl privesc pe fostul șef de la Permise și Înmatriculări Radu Obreja, strămutat la o altă instanță

Comisarul-șef Radu Obreja și Mihail Martin, ofițer al Direcției Generale Anticorupție
Comisarul-șef Radu Obreja și Mihail Martin, ofițer al Direcției Generale Anticorupție