Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, vineri, contopirea pedepselor pe care fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, le-a primit pentru implicarea în două mineriade, instanța supremă respingând astfel recursul Parchetului
În 24 octombrie, Curtea de Apel București a acceptat cererea lui Cozma referitoare la contopirea pedepselor cu închisoarea primite pentru mineriadele din septembrie 1991 și ianuarie 1999, iar Parchetul a făcut recurs.
Inițial, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilise ca solicitarea procurorilor să se judece în 27 ianuarie 2006, dar Miron Cozma a făcut, prin avocatul său, o cerere pentru ca termenul să fie mai rapid. Recursul a fost judecat vineri, la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a respins demersul Parchetului, confirmând decizia instanței inferioare.
Avocatul Viorel Dumitrescu, unul din apărătorii lui Miron Cozma, a anunțat că va formula o cerere de liberare condiționată a clientului său și arătat că speră ca acesta să iasă din închisoare la sfârșitul lui ianuarie 2006.
O astfel de cerere trebuie să fie analizată de o comisie a Penitenciarului Rahova, fiind sesizată apoi Judecătoria sectorului 5 București, care va trebui să dea o soluție. Executarea a două treimi din pedeapsă este însă doar una din condițiile prevăzute de lege pentru formularea unei cereri de liberare condiționată, alte condiții fiind buna purtare și lipsa antecedentelor penale.
La ședința de vineri de la instanța supremă, părțile și-au susținut punctele de vedere cu privire la contopirea pedepsei de șapte ani și 11 luni – executată deja din pedeapsa de 18 ani de închisoare, pentru mineriada din 1991 – cu cea de zece ani aplicată de instanța supremă în pentru mineriada de la Costești, Înalta Curte urmând să se pronunțe în acest caz.
Inițial, Miron Cozma a primit pentru mineriada din 1991 – soldată cu demisia Guvernului Petre Roman – un an și șase luni pentru tulburarea liniștii și ordinii publice, ca urmare a schimbării încadrării juridice a faptei sale de subminare a puterii de stat.
În urma contestării sentinței de către acuzare, Miron Cozma a fost condamnat definitiv, în februarie 1999, la 15 ani de detenție pentru subminarea puterii de stat, cu aplicarea unui spor de trei ani. Judecătorii instanței supreme au ținut cont de faptul că liderul minerilor își instigase ortacii la o nouă mineriadă, cea de la Costești, din ianuarie 1999.
Vineri, reprezentantul Parchetului – instituție care nu este de acord cu contopirea pedepselor aplicate lui Miron Cozma – a susținut că faptele nu sunt infracțiuni concurente.
Totodată, reprezentanți ai unor asociații care contestă contopirea pedepselor date pentru mineriade au susținut că Miron Cozma apelează la acte medicale prin care arată că suferă de sindrom de vertij și de candidoză, pentru a scăpa de închisoare.
Cozma a mai fost condamnat, în 2002, la un an de închisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri și la zece luni pentru tulburarea ordinii publice, în cazul scandalului provocat într-un restaurant din Petroșani, pedepse grațiate în baza Decretului de grațiere 137/1997. În mai 1996, Cozma și șase bodyguarzi ai săi au agresat personalul complexului Vegas din Petroșani și au provocat distrugeri de peste 30 de milioane de lei. Restaurantul fusese închiriat de jucători și de membri din conducerea echipei Jiul Petroșani, pentru a sărbători o victorie care le adusese promovarea în Divizia Națională.
În procesul legat de fostul prefect de Vâlcea, Nicolae Curcăneanu, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Miron Cozma la plata unei amenzi penale de 15 milioane de lei, pentru că l-a lovit pe reprezentantul Executivului în timpul mineriadei de la Costești.
La sfârșitul lunii, septembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul în dosarul Costești, menținând decizia instanței inferioare cu privire la condamnarea lui Miron Cozma și a altor cinci lideri sindicali ai minerilor – Romeo Beja, Dorin Loiș, Ionel Ciontu, Vasile Lupu și Constantin Crețan – pentru implicare în evenimentele din ianuarie 1999.
Miron Cozma și ceilalți cinci lideri ai minerilor au contestat la instanța supremă sentința din decembrie 2003 a Curții de Apel București. Această instanță i-a condamnat la zece ani de închisoare pe Miron Cozma, pentru instigare la subminarea puterii de stat și la câte cinci ani de închisoare pe ceilalți cinci lideri sindicali.
Miron Cozma a fost ridicat de polițiști, în seara de 28 septembrie, după ce un echipaj al Poliției Rutiere l-a oprit pe DN 1, în apropiere de București. El a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova, la câteva ore după ce instanța supremă i-a confirmat pedeapsa cu închisoarea în dosarul Costești.
