Judecarea în arest a lui Baaklini, Chebuțiu, Preda și Bogatu în dosarul UCM Reșita ar fi ilegală, luând în calcul că nu există probe că lăsarea lor în libertate ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică, precum și caracterul, moralitatea și profesia acestora, se arată în motivarea instanței.
Judecătoria Sectorului 1 București a decis, vineri, ca Said Baaklini, Adrian Chebuțiu, Coriolan Adrian Preda și Eugen Bogatu să fie judecați în libertate în dosarul UCM Reșita și a dispus în cazul lor interdicția de a părăsi țara.
Decizia a fost contestată de procurorii anticorupție la Tribunalul București. Recursul a fost judecat de urgență, în aceeași zi, în condițiile în care celor patru urma să le expire, duminică, perioada pentru care le-a fost emis mandatul de arestare preventivă. Tribunalul București a decis definitiv eliberarea din arest a celor patru, cu interdicția de a părăsi țara, astfel că aceștia au ieșit, duminică, din arestul Direcției de Cercetări Penale.
Judecătoria Sectorului 1 arată, în motivarea deciziei din 18 februarie, obținută de MEDIAFAX, că măsura arestării preventive a lui Said Baaklini, Adrian Chebuțiu, Coriolan Adrian Preda și Eugen Bogatu a fost luată legal pe perioada fazei de urmărire penală, dar odată cu trimiterea acestora în judecată aceasta nu mai subzistă.
Judecătorul notează în motivare că „la acest moment procesual există doar una dintre condițiile prevăzute de articolul 148 litera f din Codul de Procedură Penală, care prevede cazurile de arestare preventivă, și anume a celei referitoare la cuantumul pedepsei prevăzute de lege”.
„Nu se poate susține însă că ar fi întrunită și cea de-a doua condiție cumulativ prevăzută de acest articol, de vreme ce în speță nu există probe că prin lăsarea în libertate a inculpaților, la acest moment procesual, s-ar crea un pericol concret pentru ordinea publică”, precizează judecătorul în motivarea deciziei de eliberare din arest a celor patru acuzați în dosarul UCM Reșița.
Deși instanța admite că faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată sunt grave, prin raportare la natura financiară, apreciază că „a considera că o persoană acuzată de o faptă de o anumită gravitate trebuie arestată preventiv și menținută în această stare până la soluționarea fondului cauzei este nepermis, fiind contrară legii”.
„Raportat la împrejurările și modul de desfășurare a activității infracționale, cu siguranță gravitatea faptelor și limitele de pedeapsă prevăzute de lege nu pot constitui singurele temeiuri de apreciere asupra pericolului social pentru ordinea publică”, mai arată instanța în motivare.
Judecătoria Sectorului 1 invocă și legislația europeană din sfera penalului, apreciind că „instanțele de judecată nu trebuie să se raporteze numai la gravitatea faptelor, ci și la alte circumstanțe, în special cu privire la caracterul persoanei în cauză, la moralitatea sa, domiciliul, profesia, resursele materiale, legăturile cu familie”.
„Sub acest aspect, din datele existente la dosarul cauzei instanța reține că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, sunt perfect integrați în societate, având o familie și un domiciliu stabil în România, au multiple preocupări profesionale și sociale și un nivel de instrucție superior. Or, toate aceste elemente prezentate mai sus nu conturează un profil social periculos al inculpaților astfel încât să se poată susține teza că odată puși în libertate ar tulbura în mod real ordinea publică. Nici argumentul expus la momentul luării, respectiv prelungirii măsurii arestării preventive a inculpaților, vizând rezonanța socială a faptelor, nu mai este de actualitate, aceasta diminuându-se odată cu trecerea timpului, astfel încât nu se mai poate susține că în prezent ordinea publică se simte efectiv amenințată prin lăsarea în libertate a inculpaților. De asemenea, datele dosarului nu reliefează motive rezonabile și suficiente pentru a considera că lăsați în libertate inculpații vor comite alte fapte prevăzute de legea penală”, notează instanța.
Totodată, în legătură cu acuzațiile potrivit cărora Said Baaklini s-ar fi sustras urmăririi penale atunci când nu s-a prezentat la DNA și când a părăsit teritoriul țării, judecătorul arată că, parcurgând în ordine cronologică actele de procedură ale procurorului de caz referitor la Baaklini, „în 27 noiembrie 2010 acesta a fost citat telefonic pentru audiere și prezentare de documente la sediul DNA pentru data de 28 noiembrie 2010, orele 16.00, fără a i se aduce la cunoștință că împotriva sa se desfășoară acte de urmărire penală”.
Magistratul Judecătoriei Sectorului 1 precizează că DNA a început urmărirea penală împotriva lui Baaklini în 28 noiembrie, ziua în care era chemat pentru audiere la sediul Direcției, iar faptul că acesta a plecat din țară, raportat organelor de anchetă de către anchetatorii din dosar, „nu poate reprezenta un act de sustragere”.
Procurorii anticorupție l-au trimis în judecată pe Said Baaklini, asociat și administrator la SC Libarom Agri SRL, pentru tentativă de stabilire cu rea-credință a taxelor având ca rezultat obținerea fără drept unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat, precum și pentru asociere în vederea săvârșirii acestei fapte, potrivit Direcției Naționale Anticorupție.
Alături de acesta vor fi judecați Adrian Chebuțiu, președinte al consiliului de administrație și director general al UCM Reșița, și Coriolan Adrian Preda, director executiv al societății, pe care procurorii îi acuză de complicitate la tentativa de stabilire cu rea-credință, de către contribuabil, a taxelor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat și asociere în vederea săvârșirii acestei fapte.
În același dosar a fost trimis în judecată și Eugen Bogatu, fost director al Direcției Domenii Portuare din cadrul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța, pentru favorizarea infractorului și intermedierea de operațiuni comerciale de către persoana care, în virtutea atribuțiilor de serviciu, are obligația de a supraveghea și controla un agent economic privat, dacă fapta este de natură de a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite.
Procurorii au precizat că față de Mircea Marius Banias s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru favorizarea infractorului.
Said Baaklini este acuzat că a cerut restituiri ilegale de TVA de 60 de milioane euro, după ce UCM Reșița i-a vândut patru motoare nefuncționale, aflate pe stoc de peste 20 de ani, la un preț de 50 de ori mai mare.
Procurorii mai arată că pentru stabilirea TVA care ar fi condus la obținerea, fără drept, a unor sume de bani reprezentând restituiri din bugetul de stat, Said Baaklini a fost ajutat de Adrian Chebuțiu și Coriolan Adrian Preda.
Pentru ca restituirea de TVA aferentă tranzacției fictive să nu fie verificată și descoperită de către autoritățile de stat în domeniu, Said Baaklini a făcut demersuri pentru a exporta cele patru motoare către o societate comercială din Republica Guineea, încercând să îndepărteze aceste mărfuri de pe teritoriul României.
Având în vedere caracterul urgent al acestei măsuri, Said Baaklini a beneficiat de ajutorul lui Eugen Bogatu, care, în cursul lunii noiembrie 2010, în calitatea sa de director al Direcției Domenii Portuare din cadrul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța, i-a furnizat informații și i-a acordat consultanță omului de afaceri libanez referitor la procedurile vamale și la modalitățile de a evita controalele autorităților legal investite.
Astfel, Eugen Bogatu, pentru a asigura scoaterea celor patru motoare din România în cel mai scurt timp, a intervenit pentru angajarea unui vas comercial pentru transportul mărfurilor în Republica Guineea și a efectuării tuturor operațiunilor și demersurilor portuare necesare pentru ca mărfurile respective să părăsească urgent teritoriul României. În plus, acesta a făcut personal intervenții pentru a se împiedica descărcarea mărfurilor de pe vas, în încercarea de a evita verificarea și evaluarea acestora, astfel încât să nu poată fi constatate discrepanțele dintre mărfurile concret îmbarcate pe vas și documentele comerciale ale acestora.
De asemenea, Eugen Bogatu a pretins în mod direct de la Baaklini suma de 20 de miliarde lei vechi, pentru operatorul portuar SC Umex SA din Constanța, în virtutea relațiilor contractuale pe care această societate le-a stabilit cu SC Libarom Agri SRL.
În 26 noiembrie 2010, în Portul Constanța, marfa cumpărată de SC Libarom Agri SRL București de la UCM Reșița a fost încărcată pe o navă având ca destinație Republica Guineea. Exportul efectiv al mărfurilor a fost împiedicat de intervenția parchetului.
Dosarul UCM Reșița va fi judecat de magistrații Judecătoriei Sectorului 1 București, primul termen fiind stabilit pentru 14 martie.
Inițial, procurorii DNA au trimis dosarul la Tribunalul București, însă în 14 februarie au cerut instanței declinarea cauzei la Judecătoria Sectorului 1. Aceștia au argumentat că, la momentul trimiterii în judecată a celor patru persoane, procurorii au renunțat la acuzațiile aduse acestora prevăzute de articolul 9 din Legea privind evaziunea fiscală, iar restul acuzațiilor nu mai sunt de competența tribunalului, ci a judecătoriei.
