Judecătoria Sectorului 1 invocă legislația europeană în motivarea deciziei în procesul dintre Traian Băsescu și jurnalistul Cristian Oprea, instanța arătând că jurnaliștii pot fi „iritanți”, iar judecățile lor, „critice” și chiar „o pacoste”, dar că informația nu e o miză disputată de politicieni. La sfârșitul lunii septembrie a anului trecut, președintele Traian Băsescu i-a chemat în judecată pe ziaristul Cristian Oprea – angajat la „Cotidianul” și trustul Realitatea-Cațavencu, cerând despăgubiri civile simbolice de 100 lei, pentru articolul „Traian Băsescu, deziceri pe toată linia de supervizarea trocului PDL-PRM”, publicat în 5 septembrie.
Instanța bucureșteană arată în motivarea deciziei, prin care a respins acțiunea lui Traian Băsescu împotriva jurnalistului Cristian Oprea, a Trustului Realitatea Cațavencu și a SC Poligraf SRL, că nu-și poate justifica hotărârea numai prin prisma articolelor 998 și 999 din Codul Civil (CC), motiv pentru care își va fundamenta decizia și în baza mai multor articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, Judecătoria Sectorului 1 a ținut cont de cele două puncte ale articolului 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
„Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau comunica informații ori idei, fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele de a supune întreprinderile lor de radiodifuziune, cinema sau televiziune unui regim de autorizații”, potrivit punctului 1 al articolului 10 din Convenție.
Punctul 2 al articolului menționat prevede că „exercițiul acestor libertăți comportând îndatoriri și responsabilități poate fi supus unor formalități, condiții restricții sau sancțiuni prevăzute de lege, care reprezintă măsuri necesare, într-o societate democratică, în scopul asigurării securității naționale, integrității teritoriale sau securității publice, apărării ordinii și prevenirii crimei, protecției sănătății și a moralei, protecției reputației și a drepturilor altor persoane, pentru a evita divulgarea informațiilor confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judiciare”.
Urmărind jurisprudența CEDO, instanța bucureșteană arată, în motivarea sa, că libertatea de exprimare, consacrată prin articolul 10, este unul din drepturile fundamentale esențiale într-o societate democratică bazată pe pluralism, toleranță și spirit de deschidere, precum și una din condițiile primordiale ale progresului ei.
Mai mult, spune instanța, libertatea de opinie, fără de care libertatea de exprimare nu poate fi concepută, presupune posibilitatea de a elabora în toate domeniile o gândire personală sau de a formula o opinie liber aleasă, dreptul de a exprima orice opinie cu excepția celor incompatibile unei societăți democratice.
Instanța mai arată în documentul citat că exprimarea unei opinii semnifică de fapt formularea unei judecăți de valoare cu privire la o anumită stare de fapt și nu trebuie confundată cu relatarea unor împrejurări sau fapte ce se petrec în viața de zi cu zi, distincție de împortanță deosebită în raport de libertatea presei.
Un ultim aspect esențial reținut de instanța bucureșteană din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este acela că „în timp ce materialitatea faptelor poate fi probată, judecățile de valoare «nu se pretează la demonstrarea exactității lor; mai mult, a pretinde o asemenea demonstrație aduce atingere însăși libertății de opinie, element fundamental garantat de articolul 10 din Convenție»”.
Față de aceste aspecte reținute din legislația europeană, cu privire la libertăți și delicte de presă, Judecătoria Sectorului 1 arată, în continuarea motivării pe care a dat-o în cazul jurnalistului Oprea, că afirmațiile gazetarului din articolul „Traian Băsescu, deziceri pe toată linia de supervizarea trocului PDL – PRM”, publicat în ziarul Cotidianul, în 5 septembrie 2008, sunt încadrabile în categoria judecăților de valoare, nefiind susceptibile dovedirii.
„A impune unui jurnalist să aducă dovezi pentru judecățile de valoare nu numai că ar leza libertatea de opinie, dar ar lipsi de conținut noțiunea. S-ar ajunge în situația în care un jurnalist nu ar face altceva decât să întocmească un rezumat sec, mecanic, al faptelor la care a fost martor, fără alte afirmații, personale, sau, și mai grav, s-ar transforma într-un simplu purtător de cuvânt al clasei politice. Rolul acestuia, de «câine de pază», ar pieri, iar societatea ar primi doar informațiile «fardate», pe placul clasei politice. De aici până la o societate totalitară nu ar mai fi decât un pas”, notează instanța.
În motivarea sa, instanța arată că „nu există o democrație adevărată dacă individul este în imposibilitatea de a-și exprima în mod liber ideile și opiniile și de a primi sau a disemina informații. Pentru ca și pe viitor viața într-o societate democratică să poată fi posibilă, trebuie să existe un jurnalism liber, independent, pluralist, responsabil care să fie protejat fără încetare”.
„Jurnaliștii pot fi iritanți, judecățile lor critice sunt adeseori enervante și pot fi chiar o pacoste, dar au avantajul de a alimenta dezbateri publice autentice, fundamentate pe interacțiunea opiniilor bazate pe informații liber obținute și făcute disponibile publicului”, mai susține instanța care apreciază că este imperios necesar „să nu uităm că informația nu este o miză disputată de politicieni și de presă. Ea aparține în primul rând publicului”.
Mai mult, spune instanța, opinii similare celor ale lui Oprea au fost vehiculate în presă și înainte de 5 septembrie 2008, când jurnalistul și-a publicat materialul care l-a deranjat pe șeful statului.
Altfel, instanța bucureșteană arată în motivarea deciziei că, în calitatea sa de persoană publică, respectiv șef de stat, Traian Băsescu trebuia să „accepte un grad mult mai ridicat al criticii față de persoanele obișnuite”.
„Limitele criticii admisibile sunt mai largi în privința unui om politic care acționează în calitatea sa de personaj public și care se expune unui control al opiniei publice sens în care trebuie să dea dovadă de o mai mare toleranță”, precizează instanța Judecătoriei Sectorului 1.
Referitor la presă și la jurnaliști, instanța de judecată apreciază în motivarea sa că „în ceea ce privește libertatea presei, este imperativ ca cei care guvernează să înțeleagă și să accepte că puterea nu poate și nu trebuie să dicteze presei tipul de informație care îi convine” precum și faptul că „presa are dreptul și datoria să provoace controverse și să îi tragă la răspundere pe cei investiți cu putere de către popor”.
„În condițiile în care Curtea Europeană acceptă aproape nelimitat formularea unor judecăți de valoare, instanța nu poate reține că afirmațiile din articolul incriminat formulează opinii complet nejustificate. Nu există o democrație adevărată dacă individul este în imposibilitatea de a-și exprima în mod liber ideile și opiniile și de a primi sau a disemina informații. Pentru ca și pe viitor viața într-o societate democratică să poată fi posibilă, trebuie să existe un jurnalism liber, independent, pluralist, responsabil care să fie protejat fără încetare. În ceea ce privește libertatea presei, este imperativ ca cei care guvernează să înțeleagă și să accepte că puterea nu poate și nu trebuie să dicteze presei tipul de informație care îi convine”, își încheie motivarea instanța.
În 30 ianuarie, Judecătoria Sectorului 1 a respins, ca neîntemeiată, acțiunea deschisă în instanță de șeful statului față de jurnalistul de la ziarul Cotidianul, Cristian Oprea, și față de trustul din care face parte, Realitatea Cațavencu.
Avocații jurnalistului și ai trustului Realitatea-Cațavencu au susținut pe parcursul procesului că acuzațiile făcute de șeful statului sunt nefondate, deoarece articolul contestat de Traian Băsescu „nu conține vreun element defăimător”.
Șeful statului arăta în acțiunea depusă la instanță că articolul semnat de Cristian Oprea ar conține afirmații prin care autorul încearcă să acrediteze ideea „că șeful unui stat modern, membru al Uniunii Europene, este de fapt un personaj care «manipulează» întreaga viață politică a țării”.
„Mai mult, chiar persoana subsemnatului, detașată de calitatea de șef de stat, este pusă în discuție prin afirmația «șeful statului a încercat să inducă ideea că are preocupări înalte”, se arată în acțiunea președintelui.
În document se mai arată că faptele care i se impută ziaristului contravin normelor de drept obiectiv, reprezentând „atingeri grave” ale drepturilor la onoare și reputație ale președintelui Traian Băsescu.
Conform articolului 998 din Codul civil, „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara”, iar articolul 999 din Codul civil stabilește că „omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa”.
Rezoluția 1003 APCE privind etica jurnalistică prevede că principiul de bază al eticii jurnalismului este diferențierea dintre noutăți și opinii, astfel încât acestea să nu fie confundate.
„Difuzarea știrilor trebuie să fie bazată pe adevăr, asigurată prin mijloace adecvate de verificare și demonstrare și pe imparțialitate în prezentare, descriere și narare. Bârfele nu trebuie confundate cu noutățile. Titlul și sumarul știrilor trebuie să reflecte esența evenimentelor și datelor prezentate cât mai precis. (…) Chiar dacă opiniile sunt întotdeauna subiective și nu pot servi ca criteriu pentru veridicitate, trebuie să ne asigurăm că opiniile sunt exprimate onest și etic”, prevede Rezoluția europeană.
