Inspectorii școlari generali, adjuncții și cei de specialitate vor fi obligați din 12 septembrie să predea între 2 și 4 ore pe săptămână, iar directorii unităților de învățământ primar, gimnazial, liceal și postliceal cu personalitate juridică și cel puțin 25 de clase vor preda între 4 și 6 ore.
Ministerul Educației Cercetării și Tineretului a elaborat un ordin privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea obligației didactice de predare a personalului de conducere din inspectoratele școlare, unitățile de învățământ, unitățile conexe, precum și a personalului de îndrumare și control din inspectoratele școlare și a personalului didactic din casele corpului didactic.
Astfel, potrivit documentului, directorii unităților de învățământ de nivel primar, gimnazial, liceal și postliceal cu personalitate juridică și care funcționează cu mai puțin de 25 de clase vor preda între șase și opt ore pe săptămână, iar cei din clase cu peste 25 de clase între patru și șase ore.
Totodată, directorii adjuncți din unitățile de învățământ de nivel primar sau gimnazial efectuează 6-8 ore pe săptămână din norma didactică de predare, în cazul în care unitățile de învățământ au peste 30 de clase de elevi. Același număr de ore pe săptămână va fi efectuat de către directorii adjuncți în unitățile de învățământ care au între 20 și 30 de clase de elevi, în anumite condiții stabilite de minister.
De asemenea, directorii adjuncți din unitățile de învățământ de nivel liceal/postliceal vor preda 6 – 8 ore pe săptămână în cazul în care unitățile de învățământ au peste 25 de clase de elevi sau dacă au între 18 și 25 de clase de elevi, dar îndeplinesc anumite criterii stabilite de către MECTS.
Ordinul prevede că în situația în care directorii adjuncți sunt profesori pentru învățământul primar și preșcolar, aceștia efectuează integral activitatea didactică de instruire- educare cu grupa sau clasa de elevi.
Directorii centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, precum și coordonatorii centrelor județene de asistență psihopedagogică/psihologică vor preda 4-6 ore pe săptămână.
Directorii unităților de învățământ cu program sportiv suplimentar, denumite și cluburi sportive școlare, care funcționează cu personalitate juridică predau între 9 și 12 ore pe săptămână dacă unitatea are 20 de grupe de elevi, între 6 și 9 ore dacă sunt 20-35 de grupe de elevi și între 10 și 12 ore pe săptămână dacă sunt peste 45 grupe de elevi.
În plus, directorii palatelor copiilor și directorul Palatului Național al Copiilor predau între 6 și 8 ore pe săptămână, în timp ce directorul adjunct și adjuncții de la Palatul Național al Copiilor predau între 10 și 12 ore pe săptămână. Directorii cluburilor copiilor care funcționează sub 10 norme predau între 10 și 12 ore pe săptămână, iar cei ai cluburilor cu peste 10 norme între 8 și 10 ore.
Directorii caselor corpului didactic și profesorul metodist, precum și șefii inspectoratelor școlare județene și cel al Capitalei vor fi la catedră din toamnă între două și patru ore pe săptămână. Aceeași normă este prevăzută și pentru inspectorii școlari generali și adjuncții, inspectorii școlari de specialitate, respectiv inspectorii școlari din cadrul inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, precum și pentru inspectorii pentru învățământul preșcolar și primar din cadrul inspectoratelor școlare județene/al municipiului București.
Ministrul Educației a declarat recent pentru MEDIAFAX că din această toamnă vor fi obligați să predea un anumit număr de ore și inspectorii generali și adjuncți, directorii generali și adjuncți, precum și inspectorii școlari.
„Prin ordin de ministru am decis că nu va exista o degrevare totală a celor cu funcții de conducere, ci vor face un anumit număr de ore. Este foarte important contactul direct al acestora cu elevul și cu părintele. Mai multe ore la plata cu ora pentru cei care doresc acest lucru și care sunt calificați, în detrimentul celor slab pregătiți. În primul meu an de mandat a fost redus cu 50-60 la sută numărul necalificaților. În acest an se va ajunge la mai mult. Nu pot să nu mă întreb cum ar fi fost dacă toate aceste măsuri ar fi fost luate de mai multă vreme”, a mai spus ministrul Funeriu.
Ministrul Educației a spus că în acest an au fost închise „portițele” prin care intrau în sitem oameni care nu meritau să fie în învățământ.
„Așa cum s-a făcut până acum selecția cadrelor didactice ne-a dus unde am ajuns. Sub aparența unui sistem riguros erau nenumărate portițe de răsplată a unei clientele politice, repet, politice, și îmi asum acest lucru. Sau interese de conjunctură, răsplată a unor oameni care nu aveau ce căuta în educație. Aceste portițe au fost închise parțial la primul concurs de titularizare din mandatul meu și apoi la ultimul concurs de titularizare la nivel național din acest an. În acest an am închis portițele și de la suplinitori, subtil introduse în sistem, dar care erau cunoscute de toți, prin care oameni care nu meritau să fie în învățământ intrau în învățământ”, a precizat Funeriu.
Ministrul a mai spus că și la suplinire erau ținute ascunse unele locuri, pentru a răsplăti „clientela politică”.
„La examenul de suplinire din august am aplicat aceleași reguli ca la titularizare. Și la suplinire unele locuri erau ținute ascunse, culmea, pentru o clientelă politică, pentru a răsplăti această celebră clientelă. Ei bine, în acest an concursul de suplinire s-a dat în aceleași condiții de rigurozitate ca și titularizarea. A fost o selecție adevărată”, a susținut Daniel Funeriu.
Totodată, ministrul Educației a precizat că mai exista o portiță pentru ocuparea posturilor după începerea anului școlar, însă și aceasta a fost închisă.
„Și această portiță am închis-o printr-un ordin de ministru. Altfel spus, după începerea anului școlar, când rămânea un număr mic de posturi, se mai dădeau știm noi cum. Anul acesta se poate întâmpla, din anumite motive, să existe o catedră liberă, dar pentru ele se dau examene la fel de riguroase. Toate procedurile vor avea același grad de rigurozitate. Prefer să dau posibilitatea unor cadre didactice cu note mari să ia ore la plata cu ora decât să răsplătesc pe acele ore rămase neacoperite o clientelă politică ce nu are calitate în procesul educațional”, a mai spus Funeriu.
