Iubitor al cărților și înțelepciunii ce se regăsește în paginile lor, profesor de teologie, istoriograf și preocupat publicist, misionar român deschizător de drumuri în ținuturile reci ale Scandinaviei, preot de ținută, cărturar prețuitor al darului prieteniei, părintele Alexandru Ciurea ar fi împlinit 100 de ani la data de 17 noiembrie 2012. În discuțiile pe care le-am avut în ultimii ani cu tânărul și entuziastul Episcop Macarie al românilor ortodocși din Europa de Nord, i-am amintit, întâmplător, de câteva ori, numele părintelui profesor Alexandru Ciurea. Era prezent în tăcerea amintirilor care dau glas în felurite împrejurări.
Acesta a fost, cred, motivul pentru care ierarhul românilor din Scandinavia m-a invitat la simpozionul organizat în Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, cu o zi înainte de trecerea unui veac de când s-a născut cel care avea să devină slujitor al Sfântului Altar, misionar în diaspora românească și profesor de teologie.
În urmă cu aproape 30 de ani, la jumătatea deceniului al VIII-lea din veacul trecut, l-am întâlnit, pentru prima oară, pe părintele profesor Alexandru Ciurea.
Poposea la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, însoțindu-l pe fericitul întru pomenire Patriarh Teoctist, care era atunci mitropolit al Moldovei, iar din 1986 Patriarh al României și, pentru o perioadă de timp, locțiitor al chiriarhului Moldovei.
După cuvântul de bun-venit adresat de către directorul seminarului, părintele profesor Mihai Vizitiu, Patriarhul Teoctist se adresa elevilor și nu uita să-l prezinte pe oaspetele său, părintele profesor Alexandru Ciurea. În urma câtorva vizite la Mănăstirea Neamț și la Seminarul Teologic din apropiere, cu sfatul binevoitor al Patriarhului Teoctist și la stăruințele directorului seminarului, părintele Alexandru Ciurea a donat singurei școli (de atunci) de teologie din Mitropolia Moldovei și Sucevei un adevărat tezaur de carte, constituit din 3.113 volume.
Acest lucru s-a întâmplat în decembrie 1986. Îmi amintesc cum se descărcau volumele din mașina seminarului, care le-a adus de la București, fiind apoi adăpostite într-o încăpere de la etajul clădirii, în partea de miazănoapte. În perioada următoare au fost realizate mai multe corpuri de bibliotecă unde au fost așezate cărțile primite în dar, alături de cele oferite, cu mărinimie, de Mitropolitul Moldovei și Sucevei, devenit între timp Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române.
Fondul de carte cuprinde cărți de teologie, beletristică, istorie, artă, monografii, publicații periodice (Mitropolia Moldovei și Sucevei, „Studii Teologice”, Mitropolia Olteniei, „Îndrumătorul bisericesc” ș.a.). După ce au intrat în uz și le puteam consulta, am observat că toate cărțile aveau pe pagina dintâi o ștampilă ce cuprindea cuvintele: Donația părintelui profesor univ. dr. Alexandru Ciurea.
Îmi imaginez că s-a despărțit foarte greu de cărțile care l-au însoțit în drumul vieții. Fără să fi făcut o analiză atentă a fondului de carte, pot spune că multe dintre ele sunt în limbi străine, iar unele poartă, între coperți, dedicații prețioase, chiar și de la slujitori ai Bisericii din Scandinavia (episcopi și preoți, chiar a Arhiepiscopului de Uppsala), ierarhi români, profesori de teologie sau dregători și oameni de cultură.
O categorie specială este constituită din cărți oferite de foștii ucenici, deveniți între timp ierarhi sau apreciați profesori și slujitori ai Bisericii.
Iată succint câteva cărți și dedicațiile păstrate:
– Un episod important din lupta pentru limba română, București, 1978: Părintelui Profesor Alexandru Ioan Ciurea, de la ucenicul de altă dată, omagiu și dragoste. †Antonie Ploieșteanul, 31 octombrie 1978.
– Lucrarea Dascăli de cuget și simțire românească, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, poartă dedicația Părintelui profesor Alexandru Ciurea, omagiul fostului ucenic †Antonie, Episcopul Buzăului.
– Despre viața și opera Sfântului Vasile cel Mare, la 1600 de ani de la trecerea sa către Domnul, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1979 – Bunului și neuitatului meu spiritual și profesor de Teologie, părintele profesor dr. Alexandru Ciurea, cu toată dragostea frățească, †Nestor, 28 aprilie 1980.
– Descătușarea, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1981: Distinsului părinte profesor dr. Alexandru Ciurea cu drag din partea discipolului din vremea studenției †Nestor, 30 septembrie 1982.
– Politica statului ungar față de Biserica Românească din Transilvania în perioada dualismului (1867-1918), Sibiu, 1986 – cu o caligrafie remarcabilă – Părintelui profesor dr. Alexandru Ciurea cu drag și recunoștință din partea fostului său ucenic, o carte de istorie și mucenicie transilvană, Suceava 25 august 1986. Pr. Mircea Păcurariu.
– Istoria Mănăstirii Prislop – Prea Cucerniciei Sale, Părintelui profesor dr. Alexandru Ciurea, cu alese sentimente de dragoste și recunoștință, București, 17 decembrie 1986, pr. Mircea Păcurariu.
– Scrieri patristice în Biserica Ortodoxă Română până în secolul XVII – Marelui teolog istoric, patriot înflăcărat, om de omenie, dascăl și al meu, părintelui profesor dr. Alexandru Ciurea cordial omagiu, †Nestor, 17 noiembrie 1982 (oferită la împlinirea a 70 de ani).
– Pe treptele slujirii creștine – I – Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Mănăstirea Neamț, 1980 – Părintelui profesor Alexandru Ciurea în prețuirea anilor de colaborare sinceră și rodnică de la Institutul de Grad Universitar din București, cu aceeași afecțiune. †Teoctist, 22 august 1981.
– Arhiepiscopia Sibiului, pagini de istorie – Preacucerniciei Sale, părintelui profesor Alexandru Ciurea, cu prețuirea de totdeauna și afecțiunea noastră. †Teoctist al Mitropoliei Moldovei și Sucevei și locțiitor de Mitropolit al Ardealului, 7 februarie 1983.
– Pe un album al Catedralei din Uppsala: Cu mulțumiri pentru tot lucrul, de-a lungul anilor, pentru relațiile suedezo-române și comuniunea dintre Bisericile noastre. Cu devotament și recunoștință, Olof Sundby – Arhiepiscop, 2 octombrie 1982. Am mai remarcat dedicații de la unii profesori de teologie și istorici, dintre care îi amintesc pe I. D. Ștefănescu, Ene și Marin Braniște, pr. I. Bria ș.a.
(Arhim. Timotei AIOANEI)
