INS: Formularele individuale la recensământ vor fi distruse după un an, nu sunt comunicate altor instituții

Prelucrarea datelor colectate la recensământul populației va fi efectuată în sistemul informatic criptat al statisticii naționale, iar formularele individuale vor fi distruse la un an după încheierea procesării, fără să fie comunicate altor instituții, a anunțat ieri institutul de statistică.
Oficialii Institutului Național de Statistică (INS) au anunțat anterior că vor să prezinte primele date privind recensământul populației la începutul anului viitor, astfel că baza de date cu formularele individuale va fi distrusă, cel mai probabil, înainte de sfârșitul anului 2012.
„În procesul de prelucrare, informațiile vor fi utilizate numai în cadrul sistemului informatic statistic național (în interiorul rețelei VPN criptat). La un an după încheierea prelucrării, formularele cu datele individuale vor fi distruse fizic, conform normelor și procedurilor legale. Informațiile furnizate de populație vor fi utilizate exclusiv în scop statistic, ele nu vor fi comunicate altor instituții și nu vor putea fi folosite, în nici o situație, de alte instituții (în scopuri de impozitare/taxare fiscală, de îngrădire sau limitare a unor drepturi, de pierdere a cetățeniei etc.)”, se arată într-un comunicat al INS.
Potrivit acestuia, în procesul de prelucrare al datelor, informațiile sunt ulterior anonimizate, numele și prenumele persoanelor nu sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligați să păstreze confidențialitatea datelor. Amenzile pe care le riscă dacă încalcă această confidențialitate sunt între 2000 – 5000 lei, cu posibilitatea agravantă în cazul în care nerespectarea confidențialitătii are aspecte penale.
Solicitarea CNP este conformă cu prevederile legale
INS a răspuns criticilor apărute în presă privind obligația persoanelor de a furniza codul numeric personal (CNP), arătând că solicitarea este conformă cu prevederile legale, colectarea fiind stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG nr 34/2011 pentru modificarea și completarea OG 36/2007 privind efectuarea recensământului populației și al locuințelor din România în anul 2011.
Ordonanța 36/2007 prevedea înregistrarea și utilizarea CNP, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, dar includea și sintagma: „prin libera declarație a persoanelor intervievate”, paragraf eliminat prin OUG 34/2011.
Ordonanța adoptată de Guvern în 2011 modifică articolul 12 din OUG 34/2007, astfel: „În vederea asigurării exhaustivității înregistrării persoanelor și a calității datelor, la recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum și etnia, religia și limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare”.
Ambele acte normative fac referire la prevederile Legii 677/2001, adoptată în perioada în care majoritatea legislativă era deținută de PSD, și care stabilește a articolul 8: „Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcție de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă: a) persoana vizată și-a dat în mod expres consimțământul; sau b) prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziție legală”.
Dacă Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a ales ca prelucrarea CNP să fie posibilă în condițiile alineatului a) al articolului 8, respectiv prin consimțământ expres, Guvernul Boc a optat pentru obligativitate, apelând la prevederile aliniatului b) al aceluiași articol, din legea votată în perioada Guvernării Năstase.
INS reamintește că potrivit OUG 34/2011, Art.2. – (1) „Persoanele [ ….] sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele și informațiile prevăzute în programul de recensământ și (2) Nerespectarea prevederilor alin.(1) atrage răspunderea contravențională a celor vinovați”.
Ce urmărește recensământul
Colectarea asigură: determinarea populației stabile a României; determinarea migrației internaționale ca element important al estimărilor intercenzitare a populației României (regulamentul CE nr 862/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migrației); crearea premiselor necesare introducerii/adaptării și generalizării registrelor statistice în consonanță cu practica statelor membre ale UE; măsură de asigurare a exhaustivitătii datelor înregistrate și de verificare a calitătii datelor, astfel încât să se evite omisiunile sau dubla înregistrare; facilitatea prelucrării datelor, se spune în comunicatul INS.
În ceea ce privește recenzorii, INS precizează că șomerii indemnizați, persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului și persoanele ieșite la pensie anticipat nu pot face parte din rândul personalului de recensământ, în conformitate cu reglementările legale. Pensionarii (inclusiv foste cadre militare) ieșiți la pensie cu vechime completă pot lucra ca recenzori, în conformitate cu aceleași reglementări.
Recenzarea se realizează la reședința/domiciliul populației, de către recenzori. Populația este sfătuită să aștepte vizita recenzorilor și doar în cazuri excepționale, dacă aceștia nu s-au prezentat până spre finalul perioadei 20- 31 octombrie, să se adreseze comisiilor locale de recensământ, care funcționează la sediile primăriilor, pentru recenzarea în aceste locații.
„Precizăm, totodată, că începând din această zi va fi difuzată zilnic, la orele 15:00, o informare privind progresele înregistrate în procesul de recenzare. Cu data de sâmbătă 22 octombrie, această informare va fi prezentată sub forma unei declarații de presă, la sediul INS din Bdul Libertății, nr 16, sector 5, București, la care mass-media este invitată să participe”, se mai spune în comunicatul INS.