Institutul Național al Patrimoniului va depune plângere penală împotriva proiectantului lucrărilor de restaurare de la Poarta Sărutului din Târgu-Jiu, Dorin Dănilă, și respinge ferm încercarea de calomniere a instituției de către acesta, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.
Institutul Național al Patrimoniului a recepționat, joi, lucrările de restaurare/conservare pentru componenta artistică și piatră de la „Poarta Sărutului”, element al Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu. De asemenea, oficializarea recepției lucrărilor va avea loc în cadrul Simpozionului „Calea Eroilor la 75 de ani”, sâmbătă.
INP este principala instituție care a gestionat și finanțat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit aceluiași comunicat.
În vederea realizării proiectului de restaurare și conservare, INP a alocat fonduri în valoare de 371.656,44 lei. Astfel, operațiunile executate la Poarta Sărutului au inclus: înlocuirea tablei de plumb existentă, aplicarea unei izolații bituminoase, curățarea pietrei, biocidare și hidrofugare.
Proiectarea lucrărilor de restaurare/conservare de la acest obiectiv a fost făcută de Dorin Dănilă și finanțată de comunitatea locală.
În vederea desemnării executantului lucrărilor de restaurare, „Institutul Național al Patrimoniului a respectat toate procedurile cerute de legislația care reglementează achizițiile publice. În acest sens, Institutul Național al Patrimoniului a solicitat oferte de la cel puțin cinci companii specializate în lucrări de restaurare din piatră”, se arată în comunicatul de presă.
„Calomniile aduse la adresa Institutului reprezintă un caz tipic în care o instituție respectabilă din România este atacată pe nedrept. În vederea obținerii încredințării directe a acestor lucrări, dl. Dorin Dănilă a făcut în repetate rânduri presiuni la adresa conducerii și a angajaților institutului. Dl. Dănilă a încercat de trei ori să propună valori estimate ale proiectului vădit exagerate în raport cu lucrările ce urmau să fie executate. El este unul dintre principalii vinovați care au contribuit prin lucrările efectuate, în urmă cu zece ani, la degradarea din prezent a monumentului (dl. Dănilă fiind șeful de lucrări de la acea vreme). Institutul Național al Patrimoniului va depune plângere penală împotriva celui care a calomniat public instituția și a celui care a încercat obținerea unor lucrări prin încălcarea legii”, a declarat Alexandru Muraru, directorul general al INP, referitor la acuzațiile aduse de Dorin Dănilă.
De asemenea, potrivit sursei citate, prima valoare estimată de Dorin Dănilă pentru lucrările de restaurare a fost de 860.095 lei și a fost considerată exagerată atât de către Comisia Tehnico-Economică din cadrul Ministerului Culturii, cât și de către INP. A doua propunere a acestuia a fost de 557.559 lei și a fost de asemenea refuzată. A treia valoare estimată, propusă de Dorin Dănilă a fost aprobată.
Dorin Dănilă, proiectantul lucrărilor de restaurare a Porții Sărutului, acuză Institutul Național al Patrimoniului că opera din piatră a lui Constantin Brâncuși, expusă în parcul central din Târgu-Jiu, s-a îngălbenit după ce a fost spălată cu jet cu apă sub presiune.
Dănilă s-a aflat, joi, la Târgu-Jiu, după ce a aflat că lucrările de restaurare a operei sunt finalizate, el susținând că nici măcar nu fusese anunțat, în calitate de proiectant general al lucrărilor, că acestea au început.
El a menționat că joi trebuia semnată recepția finală a lucrărilor de restaurare, lucru cu care nu a fost de acord, nefiind informat la timp despre derularea proiectului.
„Eu nu am semnat recepția. Dacă acum o lună aflam și eu că s-a pus afișul, la deschiderea unui șantier se pune un panou cu numele constructorului, cu perioada de execuție, dar aici nu s-a făcut. De ce nu s-a pus acest panou? Asemenea lucrări atrag mulți neaveniți care au alte specializări. La această lucrare trebuia un specialist în domeniul 9, dar s-au băgat niște arhitecți care să-și lege și ei numele de operă. Nu are nicio treabă restaurarea în piatră cu acești băgăcioși care vor să rămână în istorie. De asta se și lucrează pe ascuns”, a declarat Dănilă.
Lucrările de restaurare a Porții Sărutului au început în luna august, opera fiind atunci ascunsă privirii trecătorilor de o pânză pe care era imprimată imaginea acesteia, fără a exista vreun panou cu privire la lucrări.
Dorin Dănilă a spus că, după lucrările de restaurare, Poarta Sărutului a devenit „galbenă”, după ce a fost spălată fiind folosit un pistol cu apă sub presiune, asemănător celor din spălătoriile auto.
„Spălarea Porții Sărutului e o aberație. Tot fierul din piatră a ieșit la suprafață. Legea 462, cea a Patrimoniului, spune că cine lucrează fără avize e caz penal. Nu există nici un proiect în care să se poată spune că se poate spăla cu pompa sub presiune. Nu există așa ceva. De asta Poarta e galbenă. Apa sub presiune a dizolvat sărurile din fier și Poarta a devenit galbenă”, a mai spus Dănilă.
Acesta a menționat că lucrările au fost finanțate de Institutul Național al Patrimoniului (INP), care nu l-a consultat nicio clipă cu privire la ceea ce s-a întâmplat la Poarta Sărutului. „Directorul Institutului Național al Patrimoniului m-a făcut dobitoc și mi-a închis telefonul. Nu mă cunoștea, nu mă știa, îi căutați numele pe internet, că eu nu vreau să i-l rețin. Nu am pățit treaba asta de 30 de ani, în care am lucrat cu oameni importanți din România, de la președinți până la ambasadori și alții”, a mai spus Dănilă.
Primarul din Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, a spus, la rândul său, că Dănilă este în conflict de mai mult timp cu reprezentanții INP, el solicitând ca reprezentanți ai institutului, dar și de la Ministerul Culturii să se deplaseze de urgență la Târgu-Jiu pentru a analiza situația creată.
„Din informațiile pe care le am, s-a lucrat conform documentației. Îmi pare rău că a ieșit acest scandal și că meciul dintre Institutul Național al Patrimoniului și domnul Dănilă s-a mutat la Târgu-Jiu. E un conflict, pentru că știu că Institutul nu a vrut să lucreze cu domnul Dănilă, pentru că proiectul său e prea scump. O să iau legătura cu conducerea Institutului și a Ministerului Culturii ca să vină la Târgu-Jiu și să rezolve această problemă cât se poate de repede”, a menționat edilul.
Scandalul are loc în contextul în care premierul Victor Ponta, care este și deputat de Târgu-Jiu, este așteptat la sfârșitul acestei săptămâni în oraș, autoritățile locale organizând mai multe evenimente menite să marcheze împlinirea a 75 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor, care include Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Calea Eroilor și Coloana Infinitului.
Potrivit aceluiași comunicat, Poarta Sărutului reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din România, iar reabilitarea sa a reprezentat pentru INP o prioritate în acest an. „În vederea depunerii candidaturii Asamblului monumental de la Tîrgu-Jiu în patrimoniul UNESCO, investițiile în componentele ansamblului sunt esențiale. Interesul primordial în restaurare este de a pune în valoare opera originală. Astfel, la finele acestui proces laborios, comunitatea locală din Târgu-Jiu va beneficia de o adevărată capodoperă a patrimoniului național”, a declarat Alexandru Muraru, director general al Institutului Național al Patrimoniului.
Ansamblul monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial. Brâncuși a fost solicitat în 1935 să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni. Acesta propune ridicarea unei coloane compuse din 17 module. Mai târziu, adaugă o poartă monumentală, apoi o masă și o serie de scaune. „Calea Eroilor” este o materializare a ancestralei tradiții românești legată de cultul morților, sublimând mai toate obiceiurile legate de „marea trecere”. Ansamblul începe pe malul Jiului – apa curgătoare, simbol al călătoriei fără întoarcere, dar și linie a frontului – loc al jertfei eroilor. Masa Tăcerii amintește de mesele destinate morților neplecați sau celor veniți „la zile mari”. Scaunele așezate la mare distanță sunt parcă făcute pentru umbrele tăcute ale celor ce nu mai sunt. Poarta Sărutului este descrisă de Brâncuși însuși ca o trecere către „lumea de dincolo”. Coloana fără sfârșit este un cântec etern care ne duce cu sine în înfinit, o scară către cer.
Ansamblul Constantin Brâncuși cinstește moartea eroică, dar în același timp aduce un elogiu vieții nepieritoare. Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Națională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soția primului – ministru liberal Gheorghe Tătărescu.
Constantin Brâncuși (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobița, județul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții majore la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Constantin Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.
