Înghețata și hamburgerii păcălesc creierul

Grăsimile din anumite alimente, în special cele din înghețată și din hamburgeri, odată ajunse în organism, se îndreaptă spre creier, pe care îl „manipulează”, suprimând senzația de sațietate, potrivit unui studiu american, publicat în revista Journal of Clinical Investigation.
Odată ajunse în creier, moleculele de grăsime îl obligă să trimită anumite semnale chimice către celulele organismului, făcându-le să ignore, pentru cel puțin trei zile, mecanismele de suprimare a apetitului, declanșate de leptină și insulină, cei doi hormoni asociați cu procesul de reglare a greutății corporale, au explicat cercetătorii americani de la UT Southwestern Medical Center din Dallas, autorii studiului.
„În mod normal, organismul ne avertizează atunci când am mâncat suficient, însă acest lucru nu se întâmplă și atunci când mâncăm ceva bun”, a explicat Deborah Clegg, coordonatoarea acestui studiu.
„Întreaga chimie a creierului se schimbă pentru o perioadă scurtă de timp. Studiul nostru sugerează faptul că atunci când mâncăm alimente bogate în grăsimi, creierul nostru este «lovit» cu o doză mare de acizi grași, iar organismul devine imun față de insulină și leptină. Atunci când creierul nu le mai spune oamenilor să se oprească din mâncat, ei mănâncă peste măsură”, a adăugat cercetătoarea americană.
Cercetătorii au descoperit că un anumit tip de grăsime – acidul palmitic, care se găsește în carnea de vită, unt, brânzeturi și lapte – este deosebit de eficient în declanșarea mecanismului de apariție a senzației de sațietate.
Studiul a fost efectuat pe șoareci, însă cercetătorii afirmă că rezultatele la care au ajuns confirmă recomandările nutriționiștilor de a limita cantitățile de grăsimi din dieta zilnică, deoarece acestea îi fac pe oameni „să mănânce mai mult decât au nevoie”.
Studiul a constat în expunerea diferită a șoarecilor la acțiunea grăsimilor – prin injectarea diverselor tipuri de grăsimi direct în creier, prin injectarea grăsimilor în artera carotidă și prin hrănirea artificială a animalelor printr-un tub implantat în stomac, de trei ori pe zi.
Șoarecii au primit același număr de calorii și aceeași cantitate de grăsimi, doar tipul grăsimilor fiind diferit. Cercetătorii au folosit acid palmitic, acid gras monosaturat și acid oleic nesaturat, care se găsește în măsline și în semințele de struguri.