Îngerul păzitor al Muzeului

Este obiceiul ca instituțiile de cult să stea sub oblăduirea unui patron. În situația noastră, respectiv cu prilejul înființării unui muzeu religios în sălile fostei clădiri a primăriei din Pătrăuți, județul Suceava, ne-am gândit și am chibzuit mult ce protector să desemnăm. Neputându-ne hotărî asupra acestuia, întâmplarea sau un semn dumnezeiesc ne-a venit în ajutor, și, fără ezitări de prisos, l-a ales pe măsură. Căutând prin sertarele bibliotecii mele, am dat de o pânză moștenită de la bunicii soției, pânză pe care abia de se deslușea un chip de înger. Era o mai veche icoană la care aceștia se închinau odinioară, cerând ocrotirea căminului lor.
Am luat lucrarea, așa indecisă cum era, și am încredințat-o unui pictor rutean, care s-a și semnat pe marginea acestei picturi. După ce a analizat-o minuțios, acesta a restaurat-o, dar nu în spiritul picturii ortodoxe, ci în cel apropiat de figurile divine din tablourile renascentismului italian.
În felul acesta s-a născut o ființă terestră și divină totodată, un fel de femeie-înger. Rotundul plin al feței, așezat pe un gât lung și suav, amintește de trăsăturile chipurilor feminine ale lui Rafael, iar ochii își îndreaptă privirea înainte, ca și când ar dori să despice nemărginirea, pentru a afla secretele ascunse minții omenești. Figura ei fermecătoare, înseninată de câteva tușe de lumină, este încadrată de un păr negru în care se reflectă nuanțele albastre ale fondului pe care este așezat capul și nuanțele roz, răsfrângeri din haina care-i acoperă trupul. Culorile dominante, albastru și roșu, ne ajută să înțelegem misterul întrupării ei din slava cerului și patima pământului. Smerindu-ne în fața ei, sau adorând-o pătimaș, o implorăm acum, la început de drum, să ne însuflețească și să ne dăruiască puterea gândurilor ei hotărâte și temerare.
Oare va reuși această femeie-înger, o autentică madonă a Bucovinei, să împrumute Muzeului nostru ceva din slava ei?
Prof. Arhid. Ștefan HRENIUC