Știți ce au în comun indivizi precum Nicolae Florentin Muscă (29 de ani), dezaxatul sexual care vara trecută a îngrozit un județ întreg, atacând patru femei într-un interval de câteva zile, două dintre victime fiind violate și omorâte, Radu Popescu (47 de ani), alias „Popescanu”, din Vicovu de Jos, fugarul dat în urmărire generală și prins de o armată de polițiști, după ce a tăiat degetul unui afacerist din Rădăuți, pentru o pretinsă datorie de 150.000 de euro, ori Toni Todircă, în vârstă de 33 de ani, din municipiul Suceava, arestat la începutul acestei luni, după ce, în patru nopți, ar fi comis cinci spargeri și două tentative de furt?!
Toți au fost eliberați condiționat din penitenciar, pentru bună purtare, ușile celulelor în care au fost închiși deschizându-se pentru ei înainte de a-și executa integral pedeapsa la care fuseseră condamnați, fiind considerați deținuți model și lăsați să se întoarcă în comunitate.
Sunt doar câteva exemple, însă numărul acestor specimene este mult mai mare.
O mare parte dintre deținuții eliberați condiționat se întorc în celulele din care au fost lăsați să plece cu voia autorităților.
Din păcate, ajung după gratii, după ce mai fac câteva victime.
I-au dat drumul bestiei
Nicolae Florentin Muscă, de exemplu, a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru că, în 2005, a sechestrat și violat o adolescentă în vârstă de 17 ani, într-un lan de porumb. „Nici la ora actuală, după atâția ani, încă nu și-a revenit din trauma pe care a avut-o. Nu cred că este zi să nu își aducă aminte… Era un copil plin de viață”, plângea mama minorei violate în 2005, mărturisindu-ne că fiica ei s-a lăsat de școală și a plecat din țară în încercarea de a uita drama prin care a trecut.
Nicolae Florentin Muscă ar fi trebuit să iasă din închisoare pe 27 august 2011, însă, în august 2009, după ce-a executat două treimi din pedeapsă, a formulat cerere de liberare condiționată.
Pe 20 august 2009, monstrul din Măzănăești ieșea pe poarta penitenciarului. Era din nou un om liber.
În perioada 26 mai – 11 iunie 2010, a atacat alte patru femei, două dintre acestea fiind găsite fără suflare, una într-un tub colector de beton, cealaltă carbonizată în casa-i mistuită de flăcări.
158 de infractori suceveni, eliberați condiționat din Penitenciarul Botoșani, în 2010
Potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului Botoșani, subcomisar Iulian Dărîngă, în cursul anului 2010, au fost eliberați condiționat nu mai puțin de 158 de deținuți cu domiciliul în județul Suceava.
Curios este faptul că nu există o statistică legată de câți dintre acești indivizi ajung din nou în spatele gratiilor, situație care demonstrează interesul autorităților în această privință.
Potrivit legislației, pot fi liberați condiționat înainte de executarea în întregime a pedepselor cu închisoarea „condamnații care sunt stăruitori în muncă, disciplinați și dau dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama de antecedentele lor penale”.
Există o comisie de specialitate în cadrul fiecărui penitenciar care analizează toate cererile de eliberare condiționată, președintele comisiei fiind un judecător delegat, iar membrii, comandantul penitenciarului, precum și alți reprezentanți cu funcții de conducere din unitatea de deținere, dar și psihologul, medicul, educatorul și un consilier de probațiune.
Comisia propune liberarea condiționată, ținând seama de fracțiunea din pedeapsă efectiv executată (două treimi în cazul pedepselor mai mici de zece ani de închisoare, respectiv trei pătrimi în cazul pedepselor mai mari de zece ani de închisoare), ultimul cuvânt avându-l judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere.
„E un singur psiholog la 1.100 de deținuți”
Anca Nicoară, șefa Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Suceava, a participat de multe ori ca membru în cadrul comisiei de eliberări condiționate a Penitenciarului Botoșani.
Ea recunoaște că o parte dintre deținuții care sunt eliberați condiționat se întorc în spatele gratiilor nu la mult timp după ce au ieșit pe poarta unității de detenție.
„Marea problemă este că nu există în comunitate un serviciu specializat care să-i preia de la poarta penitenciarului și să-i monitorizeze ulterior. De când sunt din nou liberi, nu au nici un ajutor imediat și concret din partea instituțiilor comunitare, care le-ar putea oferi servicii, în funcție de nevoile pe care le au. Din acest motiv, la comisii, iau în considerare dacă deținutul are o familie, care să îl sprijine în libertate, dacă are o locuință și posibilitatea găsirii unui loc de muncă”, declară Anca Nicoară.
Șefa Serviciului de Probațiune Suceava susține că, de-a lungul anilor, mai multe instituții din comunitate au conlucrat pentru a găsi soluții viabile de reinserție socială a foștilor deținuți, însă nu se sfiiește să spună că sistemul este încă deficitar.
Anca Nicoară mărturisește că a avut dubii privind oportunitatea eliberării condiționate a unor deținuți, însă nu a putut să se opună, dacă respectivii îndeplineau condițiile cerute: „stăruitori în muncă, disciplinați și care dau dovezi temeinice de îndreptare”.
Unii dintre pușcăriași păcălesc pur și simplu sistemul, știind că vor scăpa mult mai repede din închisoare, dacă vor respecta regulile impuse pentru a cere eliberarea condiționată.
Alții, în schimb, vor să se îndrepte, însă, odată întorși în societate, nu-și găsesc locul și, în lipsa unei mâini întinse, ajung din nou să comită infracțiuni.
O altă problemă adusă în discuție de Anca Nicoară este aceea a psihologilor și a asistenților sociali din penitenciare. „La Botoșani, de exemplu, e un singur psiholog la 1.100 de deținuți. În străinătate, sunt psihologi la câteva zeci de persoane private de libertate”, continuă reprezentanta Serviciului de Probațiune.
La Penitenciarul Botoșani, comisia de eliberări condiționate se întrunește în fiecare miercuri, iar într-o singură zi membrii comisiei au între 20 și 50 de cazuri de analizat. În alte închisori din lume, spun specialiștii, un deținut este intervievat și câte trei ore de membrii comisiei și i se face o evaluare psihologică amănunțită, pentru a se propune eliberarea sa condiționată.
Nu în ultimul rând, subliniază șefa de la Probațiune, trebuie luat în calcul și faptul că pe perioada detenției, persoanele private de libertate au acces la tot felul de programe de asistență și reinserție socială, însă, din cauza lipsei de personal, se lucrează cu grupuri mici de deținuți.
Și-a omorât soția și copilul, în 1993, și două femei, în 1996. „Din greșeală”
În 2012, în comisia de eliberări condiționate va intra și Toader Covali (64 de ani), rădăuțeanul care și-a ucis soția, unul dintre copii și, ulterior, în timp ce era închis, iubita, pe care a întâlnit-o în spitalul de psihiatrie în care a fost internat după primele două crime, în timp ce a patra victimă a fost o asistentă medicală care a avut ghinionul să-i fie în față într-un moment de nebunie.
Primele crime s-au comis în 1993, iar celelalte două în 1996. A fost condamnat la închisoare pe viață, însă, în 2007, când fiorosul criminal a împlinit 60 de ani, Tribunalul Iași i-a comutat pedeapsa la 25 de ani de detenție. La anul, rădăuțeanul va putea solicita să fie eliberat condiționat.
“Am îmbătrânit în pușcărie. M-am gândit de multe ori la ceea ce s-a întâmplat și acum îmi pare rău, dar consider că totul a fost o greșeală. Pe toți patru i-am omorât din greșeală. Acum îmi dau seama că nu trebuia să greșesc”, le-a spus Covali ziariștilor care l-au vizitat, în urmă cu aproape doi ani, la penitenciar.
A omorât două femei și a fost eliberat condiționat după zece ani de închisoare
În urmă cu câteva luni, a ieșit pe poarta penitenciarului Botoșani, eliberat condiționat, și Gheorghe Lazăr (73 de ani), din Câmpulung Moldovenesc, condamnat la închisoare pentru că a omorât două femei, fapte petrecute în 2000, respectiv 2001.
După zece de ani de pușcărie, a fost liberat condiționat în noiembrie anul trecut, fiind considerat un „deținut model” și beneficiind de legislația care permite persoanelor private de libertate, care au peste 60 de ani, să iasă din pușcărie după executarea a jumătate din pedeapsa primită.
În cazul bătrânului, din condamnarea de 20 de ani de pușcărie, a scăpat doar cu zece executați.
Lazăr a fost condamnat fiind acuzat că a omorât două tinere de etnie romă. Cadavrul primei victime a fost găsit pe data de 6 iunie 2000, în parcarea din apropierea cabanei Mestecăniș, acoperit cu fân și cu o pătură. Victima, aveau să concluzioneze legiștii în urma necropsiei, murise prin ștrangulare cu un bici, iar pe corp prezenta numeroase semne de violență.
A doua victimă a lui Lazăr a fost găsită fără suflare la mijlocul lui februarie 2001, la trecerea de nivel de cale ferată dintre localitățile Sadova și Pojorâta.
Era tot o tânără de etnie romă, al cărei cadavru, aveau să stabilească polițiștii, a fost așezat pe șinele de cale ferată, pentru a simula un accident feroviar. Victima fusese omorâtă în altă parte, după care a fost așezat-o între șine, de-a lungul căii ferate. Trenul a trecut peste cadavru, însă nu i-a provocat nici o tăietură, iar la autopsie, legiștii au stabilit adevărata cauză a morții: ștrangularea.
Gheorghe Lazăr a fost bănuit și de comiterea unei alte crime, în 1996, atunci când, pe 4 mai, pe raza satului Mestecăniș, comuna Iacobeni, într-o zonă împădurită, la aproximativ 30-40 de metri de Drumul Național 17, a fost descoperit cadavrul unei persoane de sex feminin, de aproximativ 35-40 de ani.
Trupul neînsuflețit al victimei era în stare avansată de descompunere, o parte din cadavru fiind mâncat de animale.
Femeia avea în jurul gâtului un laț, răsucit cu ajutorul unei bucăți de lemn.
Legiștii au concluzionat la acea vreme că victima a murit ștrangulată, iar crima fusese comisă cu patru până la șapte luni în urmă.
Cazul a rămas cu autori necunoscuți, iar peste trei luni, când se vor împlini 15 ani de la descoperirea cadavrului (n.r. – 4 mai 1996), fapta se va prescrie.
Monstrul din Măzănăești, un deținut model
Cererea de eliberare condiționată a lui Nicolae Florentin Muscă a fost luată de judecători și în baza referatului întocmit de comisia de specialitate din cadrul Penitenciarului Botoșani, comisie care îl descrie pe tânărul violator drept un deținut model.
„Pe parcursul executării pedepsei a manifestat un comportament corespunzător. A respectat prevederile regulamentului de ordine interioară, a manifestat respect față de cadrele unității și față de celelalte persoane private de libertate. Nu a fost sancționat disciplinar și a fost recompensat o singură dată. A participat la programele socio-educative obligatorii desfășurate în perioada de executare a pedepsei și a fost vizitat de familia de origine”, se precizează în documentul înaintat instanței de judecată.
Au fost argumente suficiente pentru judecătorii care au decis să-i deschidă ușa la celulă lui Muscă și să-l lase în libertate.
Nu a contat nici faptul că în dosarul violatorului figura o tentativă de viol comisă în 2003, faptă pentru care fost găsit fără discernământ și obligat la tratament medical.
Casa înconjurată de 50 de polițiști, pentru prinderea lui „Popescanu”
Toni Todircă a fost condamnat în 2004 la șapte ani de închisoare, pentru furt, iar în 2009 a fost eliberat condiționat, cu un rest de pedeapsă de 859 de zile.
A fost arestat preventiv, la începutul lui februarie a.c., sub acuzația că în decursul a patru nopți a comis nu mai puțin de șapte infracțiuni, cinci furturi și două tentative de furt.
Hoțul și-a încercat norocul la un cabinet de avocatură, un birou notarial, o cafenea, o simigerie și alte două societăți comerciale de pe raza municipiului Suceava.
Radu Popescu, alias „Popescanu”, a fost dat în urmărire generală, fiind acuzat că în dimineața zilei de 1 mai 2009, la 17 zile după ce-a fost eliberat condiționat din penitenciar, alături de alți trei indivizi, ar fi sechestrat un afacerist din Rădăuți și i-a tăiat acestuia unul dintre degetele de la mâini, pentru o pretinsă datorie de 150.000 de euro.
A fost prins pe data de 26 septembrie 2009, casa în care se ascundea, situată la ieșirea din Rădăuți spre Frătăuți, fiind înconjurată de aproximativ 50 de polițiști.
A violat o fetiță de șapte ani, cu cuțitul la gât
George Stancu (30 de ani), din comuna Șcheia, a fost eliberat condiționat din penitenciar, cu un rest de pedeapsă de 1.671 de zile. Fusese condamnat la 14 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de viol, perversiuni sexuale și tâlhărie.
La 11 februarie 2008, Stancu a violat o minoră în vârstă de șapte ani, din aceeași localitate cu el, într-o magazie de lemne de pe raza comunei.
Violatorul a profitat de faptul că victima a rămas nesupravegheată și, folosindu-se de un cuțit, pe care i l-a pus la gât minorei, a obligat-o pe aceasta să întrețină raporturi sexuale cu el.
Minora violată a ajuns în aceeași zi la Spitalul Județean Suceava, fiind diagnosticată cu ruptură de vagin și hemoragie puternică și supusă de urgență unei intervenții chirurgicale.
Tribunalul Suceava l-a condamnat la 23 de ani de ani de închisoare.
Dacă nu ar fi fost eliberat condiționat, George Stancu ar fi fost după gratii și pe 11 februarie 2008, ziua în care a fost comis violul.
Eliberat condiționat, a vrut să se răzbune pe victima care l-a băgat în pușcărie
În seria sutelor de infractori eliberați condiționat în ultimii ani se numără și Vasile Mândrilă (35 de ani), din Gura Humorului, care a fost arestat chiar la câteva ore după ce a ieșit pe porțile penitenciarului, în primăvara lui 2008.
Odată văzut în libertate, Mândrilă i-a făcut o „vizită” femeii care l-a reclamat la Poliție pentru viol, faptă pentru care a fost condamnat la închisoare.
În noaptea de 28/29 martie 2008, susțineau la acea vreme anchetatorii, Mândrilă s-a dus la casa Aureliei D., a sărit gardul și, în încercarea de a intra peste pensionară, a început să izbească cu pumnii și picioarele în ușa de la intrare. Recidivistul nu a reușit să-și ducă la îndeplinire planurile de răzbunare, fiind descurajat de strigătele de ajutor ale bătrânei.
A fost arestat în ziua următoare de Judecătoria Gura Humorului, pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, distrugere și amenințare.
