Circa 35% din cazurile de faliment înregistrate între anii 2003-2004 au fost cauzate de creșterea numărului de complexuri comerciale, de tip supermarket și hypermarket, principalii perdanți fiind micii întreprinzători, potrivit unui studiu realizat de Coface Intercredit România.
În afara sectorului comercial (retail și cu ridicata), 65% din falimente au fost ale unor companii din domeniul agricol și industria alimentară.
Conform studiului, rata falimentelor în România se situează la 0,9% din totalul firmelor active la nivelul anilor 2003 și 2004.
Astfel, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, în anul 2003 s-au înregistrat 3.944 de cazuri de faliment, dintr-un total de 363.090 companii care au depus bilanțuri în anul 2003, iar în 2004 de 3.982 de falimente la 410.514 societăți active.
În anul 2004, sectorul industriei alimentare l-a depășit pe cel al comerțului cu amănuntul ca număr de falimente, însă inversarea de poziții nu este semnificativă, majoritatea falimentelor din economie fiind deținută tot de același grup de industrii, se arată în materialul realizat de Coface.
Sectorul agricol ocupă o pondere însemnată din totalul falimentelor, însă în acest domeniu procesul de restructurare nu s-a încheiat, fiind de așteptat falimentul mai multor asociații familiale.
Analiza evidențiază o ușoară îmbunătățire în sectoarele transporturilor, industriei metalurgice și fabricării de mașini și echipamente, prin scăderea numărului de falimente din aceste domenii de activitate.
Sectoarele cu cea mai redusă rată a falimentelor sunt cele de intermedieri financiare, IT și activități conexe, poștă și telecomunicații, tranzacții imobiliare și activități recreative.
Deși industriile extractivă și cea a producției și furnizării de energie electrică și termică, apă și gaze au înregistrat un număr mic de falimente, trebuie totuși ținut cont de faptul că aceste piețe sunt extrem de concentrate, iar gradul de acces la acestea este redus, se mai arată în studiul realizat de Coface.
În ceea ce privește prima parte a anului 2005, tendința privind evoluția numărului de falimente se menține în aceleași sectoare, două treimi din cazuri fiind deținute de sectoarele comercial, al agriculturii, respectiv industriei alimentare.
Analiza scoate în evidență că, în primele șase luni, numărul de falimente a crescut semnificativ, până la 3.510, aproape dublându-se față de anii anteriori, fapt explicabil prin tendința de consolidare a economiei.
Practic, din multitudinea de firme înființate după 1989, pe piață au rămas acele societăți care pot face față condițiilor de performanță și calitate actuale.
Defalcat teritorial, din totalul de 3.982 de falimente înregistrate în anul 2004, cea mai mare pondere o deține zona de centru a țării, respectiv 26,85%, urmată de cea de sud-est, cu o pondere de 19,56%.
Județul Brașov cumulează cel mai mare număr de cazuri de faliment din România, cu 9% din totalul acestora. Și în Capitală s-a înregistrat un număr semnificativ de falimente, respectiv 8,5% din totalul cazurilor.
Județele unde s-au înregistrat cele mai puține situații de faliment în 2004 sunt Argeș, Bistrița-Năsăud, Călărași, Teleorman, Vâlcea și Vaslui, conform analizei Coface.
În urma unui studiu Coface Intercredit la nivelul țărilor central și est-europene se remarcă faptul că sectorul comercial ocupă și aici prima poziție ca număr de falimente înregistrate. Față de celelalte țări, unde rata falimentelor în sectorul agricol este, în medie, de doar 4%, în România aceasta a ajuns la aproape 20% în acest sector, în anul 2004.
Studiul realizat de Coface Intercredit România s-a bazat pe informații furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului și Institutul Național de Statistică și a vizat firmele aflate în faliment, reorganizare judiciară și cele a căror procedură de faliment a fost închisă din lipsă de active.
