Inelul lui Bogdan Vodă este evaluat la 1 leu

– 25 de grame de aur și 650 de ani de istorie evaluați la valoarea simbolică
– Conform cercetătorilor, inelul este un talisman menit, în concepția medievală, să-l apere pe purtătorul lui de boli și primejdii, probabil pentru a-l păzi de ciuma care s-a abătut, începând cu mijlocul sec. al XIV -lea, asupra Europei
O piesă cu o valoare istorică inestimabilă, dar și intrinsecă prin cele 24,73 de grame de aur prelucrat cu mare măiestrie artistică, are, în inventarul Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava, valoarea simbolică de…1 leu. Este vorba de un inel descoperit cu prilejul cercetărilor arheologice efectuate în anul 1975 la Biserica „Sf. Nicolae” din Rădăuți, biserică ctitorită la sfârșitul sec. al XIV-lea de Petru I Mușatinul, lucrări care au oferit mai multe surprize.
Un inel-talisman menit să-l apere pe purtătorul lui de boli și primejdii
Cu prilejul cercetărilor efectuate cu mai bine de trei decenii în urmă, s-a descoperit că biserica de zid (impropriu numită Bogdana) a fost ridicată pe locul unui lăcaș de cult mai vechi, din lemn, datat cel mai târziu din cea de-a doua decadă a sec. al XIV-lea și s-a constatat totodată că mormintele voievodale nu se aflau pe locul marcat de lespezile funerare. Cercetătorii care au efectuat săpăturile, arheologii Lia și Adrian Bătrîna, au ajuns la concluzia că două dintre morminte aparțin voievozilor Bogdan I (1359-1365) și Lațcu (1365-1375), iar surprizele au fost și mai mari atunci când, în mormântul cu indicativul M85, socotit a fi aparținut lui Bogdan I, primul domnitor al Moldovei, s-a descoperit un impresionant inventar funerar, constând în fragmentele unei tunici de modă gotică, încheiată în față cu 33 de nasturi, cu suprafața traforată, din argint aurit și email verde, și alți 30 de nasturi identici, dar cu un diametru mai redus, înșiruiți câte 15 de-a lungul mânecilor, pe fiecare antebraț. Scheletul înhumatului avea pe inelarul mâinii stângi un inel masiv din aur, realizat prin turnare și cizelare, cu o ornamentație bogată, cu elemente geometrice, vegetale și zoomorfe. Fiecare colț al monturii de formă rectangulară era decorat cu un cap de leu, având central inscripția, în limba arabă, „Allah”. Ipoteza formulată de cercetători este că avem de-a face cu un inel-talisman, menit în concepția medievală să-l apere pe purtătorul lui de boli și primejdii, probabil pentru a-l păzi de ciuma care s-a abătut, începând cu mijlocul sec. al XIV -lea, asupra Europei. Inelul putea să ajungă în posesia voievodului fie prin relațiile de schimb care existau la acea vreme cu tătarii, fie prin dobândirea lui în urma unei lupte, sau ca dar din partea unui conducător tătar.
Aiuritoarea valoare simbolică de…1 leu
Inelul, așa cum subliniază dr. Paraschiva Victoria Batariuc, are o valoare istorică inestimabilă, fiind o piesă remarcabilă, care a fost propusă spre a face parte din Tezaurul Național. Piesa, care a intrat în inventarul muzeului sucevean la câteva zile de la descoperirea ei (după o aventură la Miliție a arheologilor Lia și Adrian Bătrîna, care au fost pârâți de un „binevoitor” pentru că au înnoptat la hotelul din Rădăuți și nu au predat inelul chiar în ziua descoperirii), nu a putut fi prezentată publicului, pentru că până în 1990 era interzisă expunerea în muzeele de provincie a obiectelor din metale prețioase cu valoare mare. Piesa a fost expusă prima oară la data de 28 noiembrie 2002, odată cu inaugurarea Sălii Tezaur a Muzeului de Istorie din cadrul CMB, loc în care poate fi văzută și în prezent. Ceea ce pare de necrezut, deși corespunde unei realități aiuritoare, este că acest inel (și nu numai el, ci și multe alte piese din inventarul muzeului) este înregistrat cu valoarea simbolică de…1 leu. Problema evaluării pieselor patrimoniale, așa cum a precizat dr. Paraschiva Victoria Batariuc, este încă nerezolvată în multe muzee din țară. Deși încă din anii ’80 s-au făcut propuneri de evaluare către ministerul de resort de atunci (Consiliul Culturii și Educației Socialiste) pentru piesele aflate în inventarul instituției muzeale, listele nu au fost aprobate și returnate. Prin anul 2000, când s-a pus din nou problema reevaluării patrimoniale, s-au făcut alte demersuri, dar Ministerul Culturii și Cultelor nu a emis nici până astăzi normele și criteriile de evaluare. Așa că, vizitatorii Sălii Tezaur de la parterul Muzeului de Istorie din Suceava pot vedea inelul prin prisma acestui paradox, prin care aproximativ 650 de ani de istorie și cca. 25 de grame de aur au aiuritoarea valoare simbolică de…1 leu.