– Noul Cod Silvic, o enigmă pentru doi dintre inițiatorii proiectului, parlamentarii suceveni Ioan Stan și Romică Andreica
– Cei doi deputați nu au putut să explice de ce prin noul Cod Silvic ar urma să se elimine obligativitatea administrării pădurilor
Proiecte de inițiative legislative semnate în necunoștință de cauză. În această situație se află doi dintre deputații suceveni, Ioan Stan – PSD și Romică Andreica – PLD, care se numără printre inițiatorii proiectului de lege privind noul Cod Silvic. În această calitate, cei doi parlamentari ar fi trebuit să aibă cunoștințe privind conținutul acestui proiect, cu atât mai mult, cu cât, în forma prezentată spre dezbatere există anumite prevederi contestate de către Federația pentru Apărarea Pădurilor (FAP), organizație care susține că aprobarea noului Cod silvic va favoriza maltratarea și distrugerea a aproximativ 30 la sută din pădurile din România, întrucât nu conține obligativitatea administrării lor.
Așa se face că adoptarea noului Cod Silvic în forma propusă de inițiatori ar fi putut avea efecte negative și asupra pădurilor din Suceava, în condițiile în care județul nostru are cea mai mare suprafață de teren forestier din România.
– Atât Stan, cât și Andreica au dovedit că nu cunosc prevederile proiectului noului Cod Silvic
Proiectul de lege privind noul Cod Silvic contestat de FAP a fost inițiat de un număr 33 de deputați și senatori, printre aceștia numărându-se și sucevenii Ioan Stan – PSD și liberal democrații Romică Andreica și Dumitru Pardău.
Contactat telefonic pentru a-și exprima opinia față de contestația organizației mai sus menționate, deputatul Ioan Stan a declarat că personal nu cunoaște toate prevederile cuprinse în proiectul de modificare a Codului Silvic. El a susținut însă că proiectul de lege poate fi modificat prin amendamente, iar sesizarea făcută de FAP va fi luată în calcul în momentul în care Codul Silvic va fi dezbătut în Parlament. „Nu știu chiar totul din acest proiect de lege. Oricum sunt de acord cu acest proiect, dar el nu a intrat încă în dezbatere la Camera Deputaților, care este cameră decizională. Când vom ajunge la discuții, se pot aduce amendamente prin care unele prevederi din proiect pot fi modificate”, a spus Ioan Stan.
Aceeași nepăsare a dovedit și deputatul PLD Romică Andreica, care nu a putut oferi informații concrete privind acele prevederi din Codul Silvic care ar elimina obligativitatea administrării pădurilor. „Dacă vor fi amendamente le vom lua în calcul. Eu m-am ocupat de altă bucățică din lege, și nu de cea care este contestată”, au fost declarațiile lui Andreica.
Astfel se face că nici unul dintre cei doi parlamentari nu au putut preciza clar care sunt efectele eliminării obligativității administrării pădurilor, deși au semnat proiectul de lege în calitate de inițiatori.
În ceea ce-l privește pe deputatul Dumitru Pardău, acesta nu a putut fi contactat telefonic în cursul zilei de ieri.
– FAP: Noul Cod silvic favorizează maltratarea și distrugerea pădurilor
Opinia oficială a conducerii Federației pentru Apărarea Pădurilor este că în forma actuală, noul Cod Silvic va favoriza distrugerea pădurilor.
Cu toate acestea, reprezentanții Federației admit că proiectul de Cod silvic, înregistrat în 6 iunie la Camera Deputaților, aduce și o serie de îmbunătățiri, față de cel din 1996, precum introducerea obligativității ca amenajarea pădurilor să se facă pe bazine hidrografice sau că proprietățile particulare vor fi avantajate prin ajutoare de la bugetul de stat, pentru proprietari.
Totodată, ei susțin că dacă proiectul va fi aprobat în forma actuală va crea condiții pentru distrugerea pădurilor, deoarece nu respectă principiul fundamental potrivit căruia orice pădure trebuie să aparțină administrativ de un ocol silvic.
„Din secolul XIX, pădurile au fost păstrate numai prin administrare. Actuala formă a proiectului de Cod silvic, inițiată de o serie de parlamentari și susținută de un departament din cadrul Ministerului Agriculturii, nu menține obligativitatea administrării pădurilor. Dacă nu se vor păstra ocoalele silvice, peste un milion de hectare vor fi distruse”, susține președintele Federației, Marian Stoicescu.
– Conducerea Direcției Silvice Suceava consideră că aceste contestații sunt justificate
Șeful Direcției Silvice Suceava, Valerian Solovăstru, ne-a declarat că păstrarea unei prevederi prin care se elimină obligativitatea administrării pădurilor va fi o măsură „extrem de gravă”, în condițiile în care în județul Suceava există suprafețe importante de păduri private, aflate în proprietatea persoanelor fizice. „Dacă ar trece o astfel de prevedere, pădurile nu vor mai fi administrate nici de ocoalele silvice private și nici de cele ale statului”, a spus Solovăstru. El a precizat că în condițiile în care s-ar aproba eliminarea obligativității administrării pădurilor, proprietarii de păduri vor fi mai greu de verificat cu privire la modul în care își administrează fondul forestier.
În opinia șefului Direcției Silvice, o variantă care ar rezolva această problemă ar fi înființarea unor ocoale de regim silvic pentru pădurile private. „Aceste ocoale ar putea să se ocupe de amenajările silvice în pădurile private. Iar atunci când proprietarii de păduri vor să execute diverse lucrări în aceste păduri, sau să taie material lemnos, să depună o cerere la aceste ocoale pentru a primi aprobările necesare și legale”, a mai spus Valerian Solovăstru.
Mai mult de o treime din pădurile statului, retrocedate proprietarilor
La scurt timp după Revoluție, aproape toate suprafețele de pădure din județ, adică 450.390 de hectare, se aflau încă în posesia statului, fiind administrate de Direcția Silvică Suceava. Potrivit situației existente la Direcția Silvică Suceava, la sfârșitul anului 2005, această instituție mai avea în administrare doar două treimi din suprafața inițială, mai exact, 328.811 hectare. Diferența de 121.579 hectare se regăsea în proprietatea primăriilor (35.147 hectare), a instituțiilor de cult (16.553 hectare), a unor asociații (1440 hectare), dar o mare parte, (32.300 hectare), a revenit persoanelor fizice. Acestea au primit pădure pe raza tuturor ocoalelor silvice, cu excepția Ocolului Putna. Totuși, cele mai mari suprafețe de pădure le-au fost retrocedate pe raza ocoalelor silvice Vatra Dornei, Breaza, Dorna Candrenilor, Pojorâta, Vama, Frasin, Solca, Falcău, Brodina și Dolhasca. Demn de remarcat este faptul că în ultimul an, suprafețele de pădure care se află în proprietatea persoanelor fizice au crescut simțitor, în urma aplicării Legii 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății.
