Indivizii acuzați că exploatau suceveni în spălătoriile auto din Anglia au scăpat de închisoare

Zi cu noroc pentru cinci indivizi judecați sub acuzația că au exploatat la spălătoriile din Anglia mai mulți suceveni. Soluția pronunțată ieri la Curtea de Apel Suceava nu este însă definitivă și poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Cea mai importantă schimbare s-a petrecut în cazul lui Riciard Timofte, de 42 de ani, din Darabani. În locul celor cinci ani și șase luni cu executare cât primise la Tribunalul Suceava, Timofte a fost achitat de magistrații de la Curtea de Apel Suceava.
Și pentru ceilalți patru inculpați din dosar situația este cu totul alta. Corneliu Bechian, zis „Gicu”, de 22 de ani, Virgil Marcu, fost „Râpă”, zis „Gigel”, ambii din Frătăuții Noi, Ciprian Cătălin Huzdup, zis „Buzatu”, de 24 de ani, respectiv Todiriță Viorel Huzdup, zis „Vicențiu”, de 25 de ani, ultimii doi din comuna ieșeană Țigănași, au aflat că nu vor mai sta la închisoare. Condamnarea de cinci ani cu executare le-a fost revocată, iar instanța a decis să-i condamne la câte trei ani și două luni cu suspendare sub supraveghere.
Pentru ce au fost trimiși în judecată
Corneliu Bechian și cei doi inculpați Huzdup, susțin anchetatorii, aveau rolul de coordonatori ai activității de exploatare în spălătoriile închiriate de alte două persoane, soții Ștefan Dorin și Elena Bechian, ținând evidența mașinilor spălate de angajați și de încasările făcute de aceștia, bani pe care îi predau ulterior liderilor grupării.
Virgil Marcu, se arată în rechizitoriu, a racolat mai multe victime de pe raza orașului botoșănean Bucecea, promițându-le locuri de muncă bine plătite la spălătoriile din Anglia ale familiei Bechian.
El s-a mai ocupat și de transportul victimelor de la Bucecea la Frătăuții Noi, unde au fost cazate peste noapte și de unde, a doua zi, au plecat spre Anglia.
Riciard Timofte este acuzat că s-a ocupat de transportul din România în Anglia, iar pe drum le-a luat victimelor documentele de identitate, refuzând să le restituie și predându-le lui Ștefan Dorin Bechian.
Potrivit rechizitoriului de trimitere în judecată, patronii afacerii cu “sclavi”, Ștefan Dorin și Elena Bechian, sunt cercetați într-un alt dosar, procurorii DIICOT dispunând disjungerea cercetărilor față de cei doi, precum și față de alți indivizi, Ștefan Ovidiu Pleșca, de 30 de ani, Elena Pleșca, în vârstă de 27 de ani, ambii din Frătăuții Noi, Adrian Bobi Covaci, în vârstă de 35 de ani, din municipiul Rădăuți, și Constantin Mihai, în vârstă de 43 de ani, din Bucecea.
Au încercat să cumpere tăcerea victimelor
După ce buba a crăpat și Crima Organizată a intrat pe fir și a demarat ancheta, Ștefan Dorin Bechian a contactat, în mod repetat, atât direct, telefonic, cât și prin interpuși, părțile vătămate, încercând să le determine, prin oferirea de bani, să-și schimbe declarațiile date în fața organelor judiciare. Pentru acest lucru Bechian ar fi oferit între 150 și 400 de euro. În total, anchetatorii au identificat 11 victime, care au depus mărturie și în fața judecătorilor.
Victimele au povestit că cel care le-a spus de oferta de muncă a fost Virgil Marcu. Acesta a susținut că vărul său are mai multe spălătorii în Anglia și caută să angajeze români. Salariul promis era 1.000 de euro, cu asigurarea transportului până la destinație, a cazării și a meselor zilnice. În momentul în care treceau cu bacul spre Anglia, după ce în prealabil le fuseseră ridicate documentele de identitate de către traficanți, victimele aflau că salariul a scăzut la 600 de euro.
Ajunse la destinație, victimele aflau de la Ștefan Dorin Bechian că banii pe care îi vor primi în fiecare lună vor fi 400 de euro și că, din prima plată, le va opri cheltuielile legate de transport, respectiv câte 160 de euro de persoană.
„Sclavii” erau duși la casa în care locuiau soții Bechian și cazați în două camere, fiind nevoiți să doarmă câte nouă-zece într-o încăpere.
Camerele nu aveau mobilier, iar mulți dintre angajații de la spălătorii dormeau direct pe mochetă. Aici erau informați că trebuie să intre cu atenție în imobil și în liniște, pentru ca vecinii să nu observe câte persoane locuiesc în acel imobil.
Munca efectivă începea la ora 8:00 și se termina în jurul orei 19:00. Singura excepție era duminica, atunci când programul era redus până la ora 16:00.