Indemnizația de creștere a copilului va fi modificată de Guvern prin ordonanță de urgență, urmând ca avizul Consiliului Economic și Social (CES) să fie obținut prin procedură parlamentară, au declarat, joi seara, surse guvernamentale.
Coaliția se va reuni duminică pentru discuții tehnice privind sistemul concediului maternal, urmând ca o decizie finală să fie luată luni, a declarat anterior liderul deputaților minorităților naționale, Varujan Pambuccian.
El a arătat că, în discuția de joi a liderilor coaliției, reprezentanții minorităților au propus ca durata concediului maternal să fie de trei ani, dar cu o indemnizație lunară redusă la 600 lei.
Această variantă se adaugă celor trei propuneri ale ministrului Muncii, precum și variantei avansate de UDMR.
Surse politice susțin că Fondul Monetar Internațional a solicitat Guvernului ca durata concediului maternal să fie redusă la un an, iar indemnizația lunară să fie cuprinsă între 600 și 1.000 lei.
Scrisoarea suplimentară de intenție convenită de Guvern cu FMI la finalul misiunii din octombrie-noiembrie, aflată în posesia MEDIAFAX, prevede angajamentul Guvernului de a „raționaliza” indemnizația de creștere a copilului în raport cu media Uniunii Europene, fără să includă și cifre concrete.
BPN al PDL a decis, luni, să susțină propunerea ministrului Muncii, Ioan Botiș, ca mamele aflate în concediu de creștere a copilului să primească timp de un an 85% din salariu, apoi acestea să fie încurajate să se întoarcă la serviciu, primind 500 de lei lunar, timp de încă 12 luni.
Vicepreședintele executiv al UDMR Laszlo Borbely a declarat însă, marți, agenției MEDIAFAX, că Uniunea nu este de acord cu reducerea la jumătate a duratei concediului maternal și va solicita, joi, în coaliție, într-o reuniune programată înaintea ședinței de guvern, identificarea unor variante alternative.
El a arătat că o variantă este ca durata concediului maternal să rămână la doi ani, dar cu o eventuală reducere a limitei maxime a indemnizației de la nivelul actual de 3.400 lei, și ca întoarcerea mai devreme la locul de muncă să reprezinte o opțiune a mamei, nu o obligație.
Și deputatul PDL Sulfina Barbu a declarat, marți, pentru MEDIAFAX, că nu susține propunerea de reducere a perioadei concediului de creștere a copilului, precizând că și în BPN al partidului au fost reprezentanți ai PDL care au avut acest punct de vedere.
Barbu, care este președintele Organizației de Femei a partidului, a precizat că la ședința BPN al PDL de luni a avut loc „o primă discuție în care ministrul Botiș nu a fost mandatat să facă niciun fel de reduceri, ci BPN l-a mandatat pe acesta să vină să discute cu grupurile parlamentare și cu reprezentantele organizației de femei”, pentru a vedea care sunt soluțiile.
Ministrul Muncii s-a întâlnit, marți, cu parlamentarii PDL, iar surse parlamentare au declarat pentru MEDIAFAX că Botiș a prezentat trei variante, dintre care una care se referă la acordarea timp de 12 luni a unei indemnizații de 85% din salariu, cuprinsă între 600 lei și 3.400 lei, iar din a șaptea lună, mamele care se întorc la serviciu să beneficieze de un bonus de 500 lei lunar.
A doua și a treia variantă prevăd ca mamele să beneficieze timp de 24 de luni de indemnizație, dar aceasta să fie plafonată la 1.000 de lei sau la 1.500 de lei, iar bonusul pentru întoarcerea la serviciu mai devreme să fie de 100 de lei lunar.
Premierul Emil Boc spunea, în 20 septembrie, că Guvernul intenționează să regândească indemnizația de creștere a copilului, reducând „generozitatea” unor astfel de plăți.
Miercuri, premierul a declarat că este „ultimul” care ia decizia în privința reducerii duratei concediului maternal, afirmând că o hotărâre în acest sens va fi luată după finalizarea dezbaterii publice și după ce vor fi ascultate toate părerile.
Curtea Consituțională a validat, în 25 iunie, reducerea sumelor acordate ca indemnizație pentru creșterea copilului cu 15%, care nu va putea, însă, să scadă mai jos de 600 de lei.
Anterior reducerii, indemnizația pentru creșterea copilului era de 85% din media veniturilor salariale nete din care se plătesc contribuții la bugetul asigurărilor sociale, realizate în ultimul an.
