Inconștiența e cauza, nu viteza

Ultimele zile ne-au adus mai multe accidente de circulație, unele cu deznodământ tragic, soldate cu morți, altele mai „ușoare”, în urma cărora s-au înregistrat doar răniți. În mai toate știrile despre aceste subiecte apare sintagma „din cauza vitezei”: „Din cauza vitezei, pe un sector de drum în rampă, a pierdut controlul volanului”, „a efectuat o depășire neregulamentară și, din cauza vitezei, a pierdut controlul asupra direcției de mers” și așa mai departe.
Dacă ne uităm, însă, mai atent, chiar și numai la cele două exemple, vedem că viteza care a generat accidentul a fost precedată de nerespectarea unor reguli de circulație sau de neadaptarea vitezei la condițiile de trafic. Invocăm mereu viteza, dar omitem esențialul, că, de fapt, cauza accidentelor este inconștiența.
Nu țin partea vitezomanilor, deși mi se pare o aberație limitarea la 50 km/h a vitezei în localități. Am mai spus-o, nu sunt vitezoman, dar în localități poți să mergi liniștit cu 80 – 90 km/h, atâta timp cât nu ești inconștient. Atâta timp cât reduci viteza când te apropii de un grup de persoane, când vezi copii pe marginea drumului etc. Iar în afara localității, poți să mergi liniștit cu 110 – 120 km/h, chiar și pe drumurile noastre, fără nici un risc. Dar, în aceleași condiții de prudență, de atenție.
Când circuli cu 140 – 160 km/h, indiferent de marca mașinii, deja mi se pare inconștientă. Când linia continuă este doar de decor, la fel ca și semnele de circulație de pe marginea drumului, este deja inconștiență. Și, din păcate, oameni nevinovați plătesc pentru inconștiența altora. Nu vreau să acuz pe nimeni, pentru că, sunt convins, autorii accidentelor provocate din această inconștiență suferă destul. Să ai pe conștiință viața unui om nu e un lucru ușor.
Suntem oameni, fiecare greșește și fiecare mai încalcă câte o regulă de circulație. Dar hai să o facem atunci când pericolul este inexistent, când singurele riscuri pentru încălcarea acestor reguli le reprezintă amenda polițistului și punctele de penalizare. Dacă ar face fiecare acest lucru, numărul evenimentelor nedorite în trafic ar fi infinit mai mic.
Din păcate, așa ceva nu este posibil. Iar cauzele sunt mai multe. Îmi vin în minte tirurile care nu au limitatoare de viteză (de fapt, toate au, mai ales cele noi, dar au montate și dispozitive care anulează interdicția de viteză) și ai căror șoferi circulă de parcă ar fi singuri în trafic. Evident, sunt legați de un program, de o oră de livrare a transportului. Asta e scuza lor, generată de viteza cu care se mișcă această lume.
Mai sunt, apoi, cei care nu au treabă cu regulile de circulație. De când cu sensurile acestea giratorii în Suceava (foarte utile, după părerea mea, ca alternanță la semafoare, pentru fluența traficului), descoperi zeci de astfel de exemplare în fiecare zi, care îți taie calea pentru că au uitat că trebuiau să se încadreze pe banda întâi, pentru a face la stânga. E doar un exemplu. Și sunt convins că și dvs. puteți da nenumărate exemple de cazuri în care disciplina rutieră e pusă pe ultimul loc de unii dintre participanții la trafic.
De ce atâta grabă? De ce atâta inconștiență? Chiar merită riscul? Un bun prieten de al meu îmi spunea, acum mulți ani, că „mai bine ajung mai târziu cu zece minute, cu jumătate de oră, cu o oră. Dar ajung. Asta e cel mai important”. Așa este, asta e cel mai important.