Timp de două zile, în comuna suceveană Ciocănești s-a desfășurat cel mai mare festival de încondeiat ouă din România, la care au participat peste 130 de artiști încondeietori din toată țara, iar peste 60 de copiii s-au întrecut în încondeiat ouă în cadrul Concursului Interjudețean „Tradiție – Valoare Sacră”. Turiști din toată țara, dar și din străinătate au venit în cele două zile să admire ouăle încondeiate sau cele cu mărgele.
Pentru prima dată, în ediția din acest an a festivalului au putut fi admirate și ouă încondeiate din județele Bihor, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureș, zone etnografice unde încondeiatul ouălor este o tradiție respectată din moși strămoși.
Chiar dacă în Bistrița-Năsăud tradiția încondeierii ouălor s-a pierdut, câțiva studenți din Cluj au reușit să găsească câteva modele, să le recreeze și se le aducă la Ciocănești, într-o expoziție inedită alături de modele găsite în satele din Mureș și Cluj.
Ouăle din Brăila și Olt, achiziționate de colecționarii din Bucovina
Pe lângă ouăle încondeiate în Bucovina, la mare căutare au fost și cele provenite din județele Botoșani, Brașov, Brăila, Neamț și Olt. Meșterul popular Celica Nistor a venit cu ouă reprezentative pentru zona Rogojești – Botoșani, în culorile alb, galben, roșu și negru, cu motive bătrânești, tradiționale, culese din sat. În Salcea Tudor, județul Brăila, foarte puține femei mai încondeiază ouă. Pentru a păstra tradiția, trei cadre didactice de la școala din sat au preluat modelele de la câteva bătrâne și îi învață pe copiii arta încondeiatului, pentru a reînvia această tradiție. De la profesoara Adela Micu, am aflat că sunt tradiționale ouăle monocrome, în special cu galben pe fond negru, ouă care au fost expuse și la Ciocănești.
Costin Beșteliuc are 16 ani și are deja statutul de meșter popular în arta încondeierii ouălor, fiind ucenic al marelui meșter Tudor Diaconeasa, ultimul încondeietor de ouă din județul Olt, și ale cărui lucrări au ajuns peste tot în lume și în numeroase muzee din țară și străinătate. Tânărul spune că la vopsirea ouălor se folosesc coloranți vegetali. „Pentru a avea tărie și stabilitate în timp, coloranții se amestecă cu alun, oțet, zer sau cheag. Pentru galben se fierb coji de ceapă sau măr sălbatic, pentru verde cucută, petale de mac roșu sălbatic pentru roșu,iar pentru negru arin. Avem zece modele care sunt caracteristice zonei noastre, păstrate atât pe ouă, cât și pe vasele de ceramică. Cel mai reprezentativ este cocoșul, cocoșul este ceasul deșteptător al țăranului, iar culorile folosite sunt roșu, galben și negru”, a precizat tânărul meșter.
Postul Paștelui, perioada în care ouăle se scriu cu sufletul
“Este singura perioadă din an în care se cunoaște că ouăle se scriu din suflet. Este singura perioadă în care simți că vine Paștele. Chiar dacă ai scrie, în vară sau toamnă, nu ai acea trăire, emoție, nu ai acea dăruire. Acum simți că o faci în numele și pentru sărbătoarea pascală”, ne-a spus RoxanaMnesciucdin Ciumârna, una din încondeietoarele care au prezentat tradiția bucovineană din zona huțulilor.
La numai 15 ani, Andreea Drajmici, din Paltinu, stăpânește foarte bine arta încondeierii ouălor. A învățat să încondeieze la vârsta de 5 ani de la bunică, iar în acest an a considerat că a ajuns la nivelul necesar pentru a participa la un festival național. Pe lângă ouăle încondeiate, Andreea a prezentat și ouă tradiționale bătrănești aflate în fiecare fază de lucru. Spune că cele mai căutate ouă sunt cele decorate cu motive vechi, cum ar fi „Crucea pascală cu ramuri de Florii”, „calea rătăcită”, „cârja ciobanului”.
Oul de lemn încondeiat
Ca o noutate la această ediție au fost ouăle de lemn încondeiate. De la Gabriela Fercal am aflat că ouăle de lemn alături de cele decorate cu mărgele sunt căutate pentru a fi trimise în străinătate prin serviciile de coletărie. Ouăle sunt făcute la strung, după care se aplică un strat de grund pentru lemn, iar apoi se decorează prin același procedeu ca oul de găină. Încondeietoarea ne-a spus că aceste ouă nu pot fi decorate cu vopsele, se folosește doar procedeul cu ceară în relief.
Maria Gorban, din Ulma, a venit la Ciocănești împreună cu cele două fiice, Paraschiva, de 10 ani, și Gabriela, de 7 ani, pentru că toate trei încondeiază ouă. “S-au născut încondeind ouă. Eu de mică am încondeiat ouă cu mama, iar ele tot de mici au învățat”, ne-a spus Maria Gorban. Dacă pentru Paraschiva elementul cel mai important în timpul încondeierii este atenția cu care lucrezi, pentru mezina familiei, Gabriela, cel mai important este modelul. Ne-a spus că îi place să “pună pe ou grebla”, pentru că este un motiv tradițional inspirat din uneltele agricole și nu este prea greu.
Ouă în cuib sau pe grâu încolțit
Fiecare ou, fie că este de vrabie, de găină sau de struț, este împodobit de artizani după tradiția locului lor natal. Chiar și privitorii neavizați pot deosebi, după culori și detalii, zona de unde au fost aduse.
Valerica Jușcă, din Ciocănești, încondeiază ouă de nouă ani. În acest an, câteva ouă au fost așezate într-un cuib de pasăre. „Este un cuib de pasăre găsit în pădure pe care l-am recondiționat. Am considerat că este ceva inedit, să pui oul în cuib. Ouăle încondeiate sunt acasă doar în cuibul de la Ciocănești”, consideră încondeietoarea.
Printre ouăle expuse au atras atenția și cele înnobilate de Veronica Silvia Doroftei, din Fundu Moldovei. Ea scrie ouă din mai multe zone și a ales să expună ouăle de Breaza, scrise în culorile curcubeului și care au ca model crucea. Ca suport a folosit “un pat de grâu încolțit”. “Crucea este definitorie Paștelui și atunci toate modelele sunt cu cruciuliță”, a spus încondeietoarea.
Teme religioase pe ouă încondeiate
Și Eugenia Țăranu, din Panaci, încondeiază ouăle cu motive inspirate din religia ortodoxă. “Numai cu scene religioase lucrez, m-am profilat pe iconițele care mi s-au imprimat în suflet. Nu mă uit pe modele când lucrez oul. Trăiesc ceea ce fac, altfel nu aș putea lucra”.
Tot motive religioase a prezentat și Silvia Șcheul, din Ciocănești. Are 68 de ani și preferă pictura pe ouă. Folosește tehnica picturii icoanelor, cu vopsele pe bază de ulei, picturile realizate având teme religioase. Spune că lucrările sale au “amprentă personală” prin culorile folosite, în special „albastrul cerului”.
De la oul de vrabie la oul de struț
Unul dintre standuri a atras atenția prin ouăle mari expuse. Cele mai multe au fost ouăle de struț, la care s-au adăugat cele de gâscă, rață și prepeliță. Marcela Coțovanu încondeiază de zece ani, a participat la diverse concursuri în țară și în Austria, unde a obținut premii. Are culori mai deosebite, „acel mov deschis ne duce cu gândul la liliac, la primăvară. Tradiția la Ciocănești este pe negru, încondeiez ouă și pe negru, dar facem ouă și pe baza unor comenzi venite din Germania, Franța, unde se cer culorile mov, roșu. Având comenzi și pe timp de vară, și pe timp de iarnă, putem considera acest meșteșug o mică sursă de venit, dacă respectăm cerințele clienților noștri”, ne-a spus Marcela Coțovanu.
O varietate de prezentări, începând cu oul de vrabie și terminând cu oul de struț, a realizat și Minorica Candrea, din Dorna Candrenilor. Spune că a fost destul de greu să încondeieze oul de vrabie, mai ales că nu a folosit lupa, dar satisfacția este mare. Încondeietoarea a realizat și reprezentarea bundiței cu flori specifică Bazinului Dornelor, dar pe un ou de struț.
Zece ani de participare la festival
Câteva dintre încondeietoarele participante la ediția din acest an vin la această manifestare de la prima ediție. Printre ele am întâlnit-o pe Ingrida Ciocan. Încondeiază de mică, a participat în fiecare an la festival fiind și câștigătoarea ediției din 2008. Poartă cu cinste costumul popular al bunicii, a învățat să încondeieze de la bunică și se bucură că poate transmite mai departe tradiția încondeiatului la Școala de încondeietori de la Ciocănești. Susține că este o cinste să reprezinți elementele costumului popular pe ou, anul acesta fiind prezentă cu motivul catrinței pe oul încondeiat.
Tot o câștigătoare a festivalului și participantă la toate cele zece ediții este și Elena Todașcă, din Poiana Stampei. Participă cu ouă pictate “într-o tehnică deosebită față de ouăle cu ceară, cu vopsele pe bază de alcool”. Preferă să reprezinte pe ou florile, mușcatele, ghioceii, lalele, macii, dar și modelul bundiței costumului popular”. Datorită tehnicii și culorilor folosite, ouăle decorate de Elena Todașcă sunt cunoscute atât în expozițiile din țară, cât și în cele din străinătate ca fiind “ouă vesele”. În 2012, Elena Todașcă a reprezentat România la Târgul Internațional de Arte și Meșteșuguri de la Ierusalim, Israel.
