Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava pare a fi o instituție cu șefi loviți de orbul găinii. Cu multă indulgență se poate spune că anual apar găuri negre în stratul de balast al cursurilor de apă din județ de ordinul a mii de metri cubi, asta dacă nu cumva nivelul furturilor depășește zeci de mii de metri cubi. O estimare exactă este imposibil de realizat, dar când vine vorba de explicații, șefii SGA Suceava sunt campioni la scuze. Ceea ce nu au putut explica, atât directorul Corneliu Vornicu, cât și șeful serviciului de inspecție, Florin Boeru, este de ce angajații acestei instituții nu au reușit, în ultimii doi ani, să prindă în flagrant nici măcar o firmă care exploata ilegal balast din albiile râurilor, în timp ce reporterii cotidianului Monitorul de Suceava au surprins două astfel de acțiuni ilegale în mai puțin de jumătate de an.
Ziariștii, cu reușitele, oamenii de la SGA, cu scuzele
Nimeni nu poate spune cu certitudine dacă între anumiți angajați ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava și cei care exploatează ilegal balast există vreo legătură, dar suspiciuni majore în acest sens planează în cel mai serios mod. De altfel, nici șeful SGA Suceava nu exclude existența unor scurgeri de informații din sânul instituției. Semnele de întrebare cu privire la corectitudinea cu care își îndeplinesc atribuțiile de serviciu sunt și mai mari, după ce reclamațiile venite pe adresa ziarului nostru au fost confirmate rapid prin acțiuni în flagrant, în timp ce aceleași reclamații, transmise către SGA Suceava, s-au terminat, invariabil, fără nici un rezultat concret.
Firește, justificările abundă din partea celor care ar trebuie să fie garanții legalității în domeniul exploatării balastului. „Suntem numai trei oameni și avem de acoperit o întindere de 2.200 de km pe întreg județul Suceava”, s-a justificat Florin Boeru.
„În 90% din cazurile în care s-au primit sesizări am consumat motorina de pomană. Până să ajungem noi la fața locului nu am mai găsit decât urme ale unor exploatări ilegale”, a arătat Corneliu Vornicu.
O altă motivare marca Florin Boeru vizavi de ineficiența angajaților SGA Suceava și rata de reușită de 100% a jurnaliștilor sună cam așa: „La noi există un flux al informațiilor și până ajunge la persoanele care trebuie să se deplaseze pe teren durează mai mult. La redacție, omul care sesizează o neregulă vorbește direct cu reporterul”.
Zeci de agenți hidro-meteo în județ care nu văd nimic
Chiar dacă se plâng că au doar trei oameni la inspecție, cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava uită să menționeze că în teren există zeci de agenți hidro-meteo, care verifică periodic ce se petrece pe cursurile de ape. Aceștia pot sesiza când observă anumite nereguli, dar rareori se întâmplă ca reprezentanții vreunei firme să fie surprinși în flagrant. Florin Boeru, omul de la Ape, are, cum altfel, o explicație: „Noi am stat la pândă pe timp de noapte în mai multe zone și cu mai multe ocazii. Nu am prins niciodată pe nimeni. Probabil că mașinile noastre sunt cunoscute, și cei care exploatează balast sunt anunțați din timp și fug până să ajungem la fața locului”.
Corneliu Vornicu: „Mi-e lehamite de eșecurile astea”
Directorul SGA Suceava a menționat că a preconizat la venirea sa în funcție, în a doua parte a anului 2012, că numărul furturilor de balast va crește, motiv pentru care a solicitat superiorilor de la Bacău suplimentarea posturilor de inspectori. Acest lucru s-a întâmplat în 2013, când numărul inspectorilor cu atribuții de control a fost sporit de la doi la trei. Cu toate acestea, albiile cursurilor de apă au devenit patria hoților de balast, iar după cum decurg lucrurile nimeni și nimic nu pare a fi capabil să stopeze un fenomen extrem de îngrijorător.
“Mi-e lehamite de eșecurile astea (n.a. – în ceea ce privește prinderea hoților de balast), dar peste tot e același lucru, se poate fura de oriunde. Nu am nimic să-mi reproșez, pentru că am făcut tot ce se putea pentru a stopa fenomenul: m-am adresat celor de la Antifraudă, am făcut acțiuni împreună cu poliția. Totul a fost fără folos, iar în final noi suntem acarii păuni în toată povestea”, a declarat Corneliu Vornicu.
Mii de metri cubi de balast, furați în miez de noapte
Potrivit unui răspuns primit la redacția cotidianului nostru, în perioada 2012-2014, reprezentanții SGA Suceava au înaintat Poliției patru denunțuri penale. Două dintre acestea privesc două persoane fizice din Dolhasca, iar celelalte două au fost formulate împotriva a două societăți comerciale.
Trebuie menționat că ambele plângeri penale împotriva celor două societăți comerciale au venit în urma unor acțiuni ale jurnaliștilor de la Monitorul de Suceava.
Primul caz s-a înregistrat în noiembrie 2012, când utilajele unei societăți au exploatat ilegal balast din albia râului Suceava, în plină noapte, la Vicovu de Sus. La acea vreme, Florin Boeru estima că s-au exploatat ilegal circa 250 mc de balast. Câteva luni mai târziu, în aprilie 2013, la 300 de metri în aval de podul care leagă localitățile Roșcani și Liteni, angajații unei alte societăți au fost prinși, și tot în miez de noapte, în timp ce cărau agregate minerale către o balastieră din apropiere. De această dată, Florin Boeru a estimat prejudiciul la 3.000 mc de balast.
Plângerile penale înaintate împotriva celor două societăți comerciale s-au finalizat cu neînceperea urmăririi penale într-un caz, iar în cealaltă situație nu s-a dat încă nici o soluție.
Avertismentul, sancțiunea favorită a celor de la SGA Suceava
În aceeași perioadă menționată mai sus, inspectorii SGA Suceava au mai descoperit alte nouă cazuri de exploatări ilegale de balast. Niciodată însă nu au considerat că faptele ar fi prea grave, motiv pentru care s-au rezumat la aplicarea unor avertismente.
Probabil că duhul blândeții este printre motivele care încurajează „haiducia”, termenul favorit al lui Florin Boeru în fața camerelor de filmat, în privința exploatărilor ilegale de balast.
Un alt paradox în acest domeniu este acela că numărul balastierelor autorizate a scăzut de la 145 în cursul anului 2009, la numai 28 în acest an. Invers proporțională cu scăderea numărului balastierelor este creșterea furturilor, din păcate cele mai multe dintre ele neobservate de cei care ar trebui să stopeze un fenomen de care se vorbește intens doar cu ocazia inundațiilor. După ce apele necontrolate și ca urmare a exploatărilor haotice de balast iau vieți omenești sau provoacă mari distrugeri materiale se încing dezbateri și se elaborează planuri de luptă împotriva inundațiilor. Din păcate, totul ține câteva zile, iar apoi „pirații” își reintră în drepturi sub privirile încețoșate ale celor de la Apele Române.
