Închirierea pășunilor, calea scurtă a primarilor către DNA

Închirierea și concesionarea pășunilor pe care le dețin localitățile pun la grea încercare atât administrațiile publice locale, cât și deținătorii de animale. În ultimii ani, legislația referitoare la pășuni s-a tot schimbat, inclusiv în luna februarie a acestui an a fost adoptat un act normativ care modifică modalitatea de concesiune/ închiriere. Așa ajung primarii să intre în conflict cu legea și, având în vedere că subvențiile pentru pășunat sunt acordate din fonduri europene, se pot lesne trezi că le bate DNA la ușă. Situația primarului din Udești, Săvel Botezatu, care a stat în arest preventiv și arest la domiciliu circa cinci luni, și cea a edilului din Broșteni, Nicolae Chiriac, cercetat pentru fraude cu fonduri europene obținute din subvenții de la APIA, pot fi considerate cazuri-școală pentru cum nu se face închirierea/ concesiunea pășunilor.
Potrivit legii, administrarea pășunilor din proprietatea publică sau privată a localităților este făcută de consiliile locale. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2013, care a abrogat Legea nr. 214/2011, a fost modificată prin Legea nr. 86/2014 și spune că pajiștile permanente din extravilanul localităților sunt consacrate producției de plante erbacee furajere cultivate și din flora spontană și sunt administrate de consiliile locale. Acestea hotărăsc asupra procedurii de închiriere sau concesionare prin licitație publică, în baza Legii nr. 215/2001, a administrației publice locale. Pentru punerea în valoare a pajiștilor din domeniul public sau privat al localităților, în baza cererii crescătorilor de animale – persoane fizice sau juridice, cu animale înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), se încheie, prin primari și în conformitate cu hotărârile de Consiliu Local, contracte de concesiune sau închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiște disponibile. Suprafețele contractate trebuie să fie proporționale cu numărul de animale deținute, contractele putându-se încheia pe perioade între 7 și 10 ani.
Hotărârea de Guvern nr.1064/2013, care conține normele de aplicare a OUG nr. 34/2013, instituie obligativitatea întocmirii proiectului de amenajament pastoral pe o perioadă de 10 ani, amenajament care trebuie să cuprindă obligatoriu lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor, planul de fertilizare și măsurile agro-pedo-ameliorative. Marea majoritate a consiliilor locale și-au întocmit aceste proiecte și s-au pregătit să dea drumul la contracte.
Valoarea ierbii disponibile este principala problemă a primarilor
Lucrurile s-au complicat când HG nr.1064/2013 a fost modificată prin HG nr. 78/2015, act normativ publicat în Monitorul Oficial în 18 februarie a.c., prin care a fost schimbată modalitatea de calcul a prețului de pornire a licitației. Noul act normativ spune că acesta se stabilește ca diferență dintre valoarea ierbii disponibile pentru animale și valoarea totală a cheltuielilor cu implementarea proiectului de amenajament pastoral, respectiv investiții/ materiale și lucrări anuale prevăzute în acesta. Valoarea ierbii disponibile reprezintă produsuldintre producția anuală de iarbă și prețul mediu al ierbii, stabilit prin hotărâre a Consiliului Județean.
Consiliul Județean Suceava a stabilit un preț mediu al ierbii, unic în tot județul, de 0,05 lei/kg, prin HCJ nr.192/2014.
Prefectul de Suceava, Constantin Harasim, ne-a declarat că problemele au apărut la producția anuală de iarbă disponibilă, în condițiile în care aceasta nu a fost declarată în anii anteriori la Direcția Agricolă sau a fost declarată în mod eronat. Asta a dus la situația în care, făcând diferența între valoarea anterioară și costuri, să se ajungă la prețuri de pornire a licitației pe minus. De exemplu, dacă valoarea ierbii disponibile pentru animale este de 100 de lei, iar valoarea cheltuielilor este de 120 de lei, prețul de pornire a licitației ar trebui să fie minus 20 de lei. ”Asta este ilegal, nu se poate administra domeniul public sau privat al localității în pierdere”, a precizat prefectul Harasim.
În această situație au fost primăriile Boroaia și Broșteni. Consiliul Local Broșteni a ajustat prețul la 1 leu, dar și acest lucru este ilegal deoarece ajustarea de preț nu este permisă de lege. ”Multe proiecte de amenajare au fost făcute în baza HG nr. 1064/2013, care nu prevedea formula de calcul instituită prin HG 78/2015, dar deși au fost făcute anterior, aprobarea lor se face sub HG 78. Prefectura nu poate da aviz de legalitate pentru că prețul de pornire a licitației nu este stabilit conform cu această hotărâre de guvern”, a arătat Harasim.
Prefectura Suceava a solicitat revocarea sau modificarea a 21 de hotărâri de consiliu local care încalcă legislația privind închirierea pășunilor
O altă problemă cu care se confruntă primarii, consiliile locale și crescătorii de animale este aceea că noua legislație, în conformitate cu legislația europeană în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor, persoanelor și serviciilor, prevede că la licitații participă persoane fizice și juridice cu animale înscrise în RNE, instituind doar un drept de preferință al asociațiilor patrimoniale ale membrilor colectivităților locale, proprietari de animale înscrise în RNE. Asta dă liber acces la licitație tuturor, dar au fost consilii locale care au pus barieră crescătorilor din alte localități și au permis să se înscrie la licitație doar persoane din localitatea respectivă.
Ca soluții de ieșire din impas, prefectul spune că pentru prețurile de pornire pe minus, primăriile pot reface lucrările care trebuie efectuate în primul an, în sensul diminuării lor, cu trecerea diferenței pe anii următori. ”S-au schimbat regulile în timpul jocului și toată lumea este nemulțumită. Primăriile au proiecte de amenajare, dar fie sunt pe vechea legislație și aprobate pe noua legislație, ceea ce nu este legal, fie le-au reactualizat cu respectarea HG 78/2015, dar ies cu preț de pornire a licitației pe minus”, a spus Harasim.
Nu toate cele 114 localități din județ au probleme, dar asta nu pentru că schimbările legislative nu le-au creat dificultăți, ci pentru că unele au deja contracte în derulare pe cinci ani, pe vechea legislație. Unele expiră în acest an, la sfârșit, altele anul viitor. Dacă nu-și rezolvă de acum problema valorii lucrărilor și a valorii ierbii, se vor confrunta cu aceeași situație în anii viitori.
”Prefectura a informat primarii despre toate modificările, atât prin ședințe, cât și prin patru circulare, prima trimisă în data de 9 martie a.c. și ultima în 14 mai. Respectând legalitatea, apărăm atât primarii, cât și consiliile locale și crescătorii de animale pentru că efectele încălcării legii sunt pe termen lung. Dorim să avem garanția acordării corecte a fondurilor europene, pe baza unor contracte de închiriere sau concesionare a pășunilor cu respectarea tuturor condițiilor de legalitate”, a precizat Harasim pentru a explica de ce Prefectura a solicitat revocarea sau modificarea a 21 de hotărâri de consiliu local. 11 consilii locale, din Marginea, Siret, Vatra Moldoviței, Broșteni, Boroaia, Brodina, Ipotești, Cacica, Gura Humorului, Frumosu și Arbore au dat curs solicitării. Alte opt acte administrative adoptate de Consiliile Locale din Siminicea, Șcheia (două), Salcea, Crucea, Zamostea, Forăști și Boroaia sunt în curs de reanalizare de către deliberativele locale. Pentru două hotărâri adoptate la Stulpicani, Consiliul Local a comunicat că nu consideră că este cazul de revocare/ modificare și pentru acestea Prefectura va introduce acțiune în contencios administrativ pentru anulare.