Începe să-mi fie frică

Se apropie cu o viteză nebună turneul final al Campionatului European de Fotbal, iar ceea ce se aratăla orizont nu prea îmi dă speranțe nebune, chiar dacă grupa, așa cum ni s-a părut de la tragerea la sorți nu este una înspăimântătoare, ba dimpotrivă. Slovacia este doar o echipă oarecare, ba îndrăznesc să spun că este sub nivelul României, Belgia și-a pierdut și ea mult din aplombul cu care se bătea pentru medalii la Mondialul din Rusia, iar ultima calificată (cea pe care o vom întâlni chiar în meciul de debut) se va alege între Islanda (care n-a arătat alaltăieri mai nimic, chiar dacă finalmente a bătut Israelul la scor, 4-1, dar nu uitați că noi le-am tras-o și mai tare!) și Ucraina, care însă până în ultimele 10 minute ale meciului cu Bosnia & Herțegovina, când a și întors scorul de la 0-1 la 2-1, n-a jucat absolut nimic. De aici, și speranțele noastre în măcar 4 puncte, care ne pot promova din grupă. Problemele noastre, așadar, nu pot veni de la adversari, ci de la noi înșine, iar situația nu se arătă deloc roz. Moldovan, omul din poartă, cel care ne-a adus mai bine de jumătate din punctele calificării, apărând uneori chiar eroic, face tușă neîntrerupt de când s-a transferat. Tot pe linia de fund, Rațiu, care îl desființase pe Vinicius în meciul contra Real, prin iarnă, a ajuns și el mai mult rezervă, în aceeași situație aflându-se și celălalt „spaniol”, Ianis Hagi, pe care l-am văzut în teren în ultima etapă, după ce în altele vreo 5-6 nici nu fusese deranjat de pe bancă. Favoritul meu, Radu Drăgușin, în meciul în care a ajuns în sfârșit titular, n-a făcut decât să se uite lung la alde Fulham, care i-a dat 4 lui Tottenham, 3 dintre ele fiind înscrise cu contribuția directă a lui Drăgușin, care s-a arătat doar letargic. Cât privește atacul, așa cum n-a înscris practic decât în meciul cu Israel, nu am mari așteptări nici în turneul final. Peste câteva ore, jucăm cu Irlanda. Indiferent de ce va fi, este needificator. Amicalele din aceste zile n-au nicio legătură cu ce va fi acolo, în focul europenelor. Oricum, nu mi-e frică de adversari, ci doar de noi.