Să locuiești în Vatra Dornei ori să fii turist în această stațiune este o adevărată aventură. Dacă localnicii pot rezolva oarecum problema, turiștii ar fi bine să-și pună în bagaj o pătură în plus pentru a nu îngheța de frig în camerele de hotel. În timp de oamenii dârdâie de frig, iar operatorii de turism înjură printre dinți, primarul Ioan Moraru nu-și bate capul prea tare.
„Centrala orașului este suprasolicitată și nu poate face față, mai ales la temperaturi de sub -15 grade Celsius”, a mărturisit nonșalant edilul din Vatra Dornei. Și cum în ultimele patru-cinci zile în „stațiunea de interes național” Vatra Dornei s-au înregistrat constant, pe timp de noapte, temperaturi de aproximativ -20 de grade Celsius, în locuințe, hoteluri și pensiuni a fost o mică mare problemă.
Soluția de avarie a însemnat calorifere electrice, radiatoare sau boilere, adică bani în plus pentru a suplini lipsa căldurii și a apei calde furnizate în sistem centralizat.
Trimiși de primar după rumeguș
Zona Aleea Dornelor este una dintre cele mai afectate de temperaturile scăzute din ultimele zile. Oamenii spun că au încercat să afle răspunsuri vizavi de furnizarea căldurii și a apei calde direct de la primarul Ioan Moraru, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta a avut-o cu asociațiile de proprietari.
„Primarul ne-a spus să mergem noi după rumeguș. Nu e hoție pe față ce se întâmplă la noi?”, s-a întrebat Dumitru Simota, un localnic din Vatra Dornei. Bărbatul a mărturisit că pentru a se încălzi folosește un calorifer electric, dar asta îl costă suplimentar peste două milioane de lei vechi lunar.
Localnicii spun că anul trecut situația a fost sub control, dar în această iarnă au ajuns să fie umiliți și să stea în case în care caloriferele sunt doar amorțite, iar apa caldă e, de fapt, călâie.
„Plătim frigul”
Nemulțumirile vizavi de activitatea primarului sunt la fiecare ușă. Viorica Rădăcină, o femeie în vârstă de 73 de ani, a precizat că soțul ei este bolnav și nu-și permite să arunce bani pentru a pune în priză un calorifer sau un radiator, astfel încât a trecut la sistemul folosit pe vremea regimului comunist: câteva haine în plus.
„Primarul nu s-a îngrijit să aducă rumeguș și de asta nu avem căldură și apă caldă. Gigacalorimetrul înregistrează tot și noi plătim frigul, pentru că facturile ne vin ca și cum am avea căldură. Este inuman ce se ni se întâmplă”, a precizat Viorica Rădăcină.
Camere de hotel cu radiatoare sau calorifere
Situația nu este mai roz nici pentru operatorii de turism, care sunt obligați să găsească surse alternative pentru a ridica temperatura din camere la un nivel suportabil. Complexul Bradul-Călimani, cu o capacitate de cazare de peste 600 de locuri, este direct afectat de această funcționare ineficientă a centralei pe rumeguș. Pentru a nu-și congela clienții, administratorii complexului folosesc butelii cu propan, ceea ce înseamnă costuri suplimentare de circa 100 de milioane de lei vechi pentru fiecare weekend. Și celelalte spații de cazare existente în Vatra Dornei au aceeași problemă. În lipsa unor alte surse de încălzire, proprietarii hotelurilor și pensiunilor sunt nevoiți să le ofere clienților radiatoare sau calorifere electrice. Costurile sunt enorme, dar pentru a nu fugări turiștii, operatorii din domeniul hotelier înghit totul și se roagă ca soarele să apară într-o zi și pe ulița lor.
Alimentarea cu rumeguș se face de pe o zi pe alta
Chiar dacă are în spate o masă critică de oameni nemulțumiți, primarul Ioan Moraru nu-și face prea multe griji. Detașat, edilul din Vatra Dornei a explicat că nu există stoc de rumeguș.
„Ne aprovizionăm de pe azi pe mâine, iar necesarul zilnic este de 550 mc de rumeguș pe zi, iar până la finalul sezonului rece estimăm că vom avea nevoie de circa 150.000 mc de rumeguș, aici fiind inclusă și luna septembrie a acestui an. Nu-mi fac probleme că vor apărea probleme în aprovizionarea cu rumeguș, pentru că am încheiat contracte ferme cu agenții economici”, a declarat Ioan Moraru.
Acesta a recunoscut că există probleme cu asigurarea parametrilor optimi la anumite puncte termice din oraș, dar a menționat că este vorba doar de două situații, mai exact „la capătul rețelei de termoficare”. Soluții prea multe pentru redresarea situației nu se întrezăresc în viitorul apropiat, așa încât dornenii și turiștii care merg în această stațiune trebuie să se înarmeze cu răbdare, cojoace și bani în plus.
