După dosarul celor trei polițiști de la Secția Gălănești și al șefului Serviciului de Informații și Protecție Internă Suceava, acuzați de fapte foarte grave, dar cercetați în stare de libertate, fără nici o măsură preventivă, judecătorii de drepturi și libertăți cerându-le anchetatorilor să vină și cu un minim de probe, nu numai cu acuzații, după ce prefectul Sinescu a fost scos din clădirea Parchetelor cu cătușe la mâini și ținut 24 de ore în beciurile poliției, eliberat a doua zi de magistrații de la Tribunal, cât și de cei de la Curte, care au considerat că nu se impune luarea măsurii arestării preventive, ba mai mult, au apreciat că o parte dintre infracțiunile de care este acuzat reprezentantul Guvernului nu stau în picioare, cel puțin în acel moment procesual, încă un dosar instrumentat de DNA Suceava ne face să ne punem întrebări asupra modului în care se fac anchetele de către procurorii anticorupție de la Suceava.
Este vorba de dosarul în care a fost pus sub acuzare, în vara anului trecut, comisarul-șef Ioan Crap, pe atunci împuternicit la comanda Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Suceava.
DNA a anunțat inculparea lui Ioan Crap pe 4 iunie 2014, în aceeași zi în care au avut loc perchezițiile în dosarul APIA Suceava, dosar în urma căruia mai mulți funcționari din structurile de conducere ale instituției, printre care și fostul director executiv adjunct, Delia Moldoveanu, au fost săltați cu mascații, pentru că ar fi fraudat fonduri europene prin alocarea ilegală de subvenții.
Am făcut această precizare pentru că singura legătură a comisarului-șef Ioan Crap cu dosarul APIA este, potrivit DNA, cea cu Delia Moldoveanu, pentru care ofițerul din conducerea poliției județene ar fi intervenit pe lângă subordonați de-ai lui, cerându-le să nu îi ridice permisul de conducere.
Comunicatul DNA de pe 4 iunie 2014: “Inculpare inspector-șef IPJ Suceava”
Pe 4 iunie 2014, mass-media din județ și cea națională anunțau faptul că șeful IPJ Suceava, comisarul-șef Ioan Crap este cercetat de DNA. Acuzația: abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.
Iar învinuirile erau prezentate într-un comunicat postat pe site-ul structurii de parchet anticorupție: “Din ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori a rezultat căexistă date și indicii temeinice potrivit cărora, la data de 6 aprilie 2014, inculpatul Crap Ioan, în virtutea atribuțiilor sale de serviciu de adjunct al șefului Inspectoratului Județean de Poliție Suceava, la solicitarea telefonică a unei persoane (preot) și-a încălcat atribuțiile de serviciu și a intervenit pe lângă un agent de poliție din cadrul Serviciului Poliției Rutiere din cadrul I. P. J. Suceava, aflat în timpul serviciului cu un autoturism prevăzut cu stație radar, pentru ca acesta să nu dispună măsura reținerii permisului de conducere a unei persoane cu funcție de conducere la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură Centrul Județean Suceava (APIA SUCEAVA) și sancționarea contravențională a acesteia, deși agentul constatase încălcarea prevederilor legale ce impunea luarea acestei măsuri”, se arată în comunicatul DNA, precizându-se, pentru a da greutate afirmațiilor de mai sus, că “în cauză procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații Suceava și de sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei”.
DNA: Șefa de la APIA a rămas cu permisul în buzunar, deși radarul a prins-o cu peste 100 de km/h prin oraș
Știrea a fost întoarsă pe toate fețele și în scurt timp s-au aflat și celelalte personaje implicate: persoana cu funcție de conducere de la APIA era Delia Moldoveanu, iar preotul care a intervenit pe lângă comisarul-șef Ioan Crap a fost Cătălin Axinte, consilier economic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților în acea perioadă.
Scenariul DNA reconstituit în mass-media era următorul: Delia Moldoveanu a fost prinsă în trafic de radarul poliției cu o viteză mult peste limita legală, viteză pentru care, în mod normal, ar fi trebui să i se rețină permisul de conducere. Știind că autoturismul condus de către directorul executiv al APIA Suceava a fost depistat de radar pe raza municipiului Suceava (la ieșirea spre Fălticeni) și cum legislația prevede ridicarea permisului de conducere la depășirea cu mai mult de 50 de kilometri pe oră a vitezei maxime admise, tragem concluzia că Delia Moldoveanu rula cu peste 100 de kilometri la oră.
Realizând că va rămâne fără permis, directorul executiv APIA începe să dea telefoane în speranța că va reuși să scape de sancțiunea poliției rutiere (n.r. – telefoanele îi erau interceptate de anchetatori în dosarul subvențiilor ilegale).
Că a sunat direct la fratele ei, preotul Tiberiu Costiuc, și acesta la preotul Cătălin Axinte, sau că Delia Moldoveanu l-a apelat direct pe consilierul economic de la Arhiepiscopie, e un detaliu știut doar de anchetatori în această fază a cercetărilor, aspect care însă nu are nici o importanță în ceea ce vrem să vă arătăm prin acest material.
Cert este că preotul Cătălin Axinte l-a contactat telefonic pe comisarul-șef Ioan Crap și i-a spus că un echipaj de la Rutieră a oprit-o pe o prietenă de-a lui care riscă să rămână fără permis, rugându-l să-i înduplece pe agenții respectivi.
Varianta potrivit căreia Ioan Crap nu a sunat mai departe și nu a intervenit pe lângă agenții care au oprit-o în trafic pe Delia Moldoveanu (așa cum ofițerul a susținut încă de la început) a fost respinsă de anchetatori. Nu e nevoie de o probă a intervenției făcute de Crap către subordonații săi, după logica scenariului conturat de DNA, atâta vreme cât Delia Moldovenu a rămas cu permisul în buzunar, lucru care, urmând același raționament, dovedește că ofițerul cu funcție de conducere în poliția județeană a comis o ilegalitate.
Verificarea aparatului radar a dat peste cap acuzațiile DNA. Au măsluit polițiștii radarul?
De aici încolo, o să vă explicăm de unde semnele mari de întrebare și asupra acestui dosar.
În ziua în care șeful IPJ de atunci a fost pus sub acuzare, ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție Suceava au fost trimiși la sediul municipiului Suceava să ridice hard-ul pe care sunt stocate imaginile surprinse de aparatele radar, dar și aparatul care a înregistrat momentele în care mașina condusă de Delia Moldoveanu rula cu peste 100 de kilometri la oră, așa cum am dedus din comunicatul DNA din 4 iunie 2014.
În mod curios, verificarea acestora s-a făcut după „ponegrirea” lui Crap prin presă, deși credem că și absolventul de școală de agenți de poliție cu cea mai mică medie ar fi început mai întâi să strângă probe și după aceea să strige sus și tare că a prins hoțul.
În procesul verbal prin care a fost sancționată Delia Moldoveanu, în acea zi, de 6 aprilie 2014, se arătă că mașina condusă de aceasta a fost depistată de aparatul radar cu 75 de kilometri la oră.
Urmând scenariul conturat de DNA, am fi avut și infracțiuni de fals comise de polițiștii care au oprit-o în trafic pe directoarea executivă de la APIA Suceava și care au încercat să măsluiască totul, după ce a intervenit comisarul-șef Crap, modificând astfel viteza reală cu care a depistat-o radarul, de la peste 100 de kilometri la oră, la 75 de km/h.
Au fost aduși și cei doi polițiști de la Rutieră la audieri la DNA și li s-a cerut să recunoască tot.
Agenții, unul dintre ei ridicat de acasă, au susținut însă că aceea a fost viteza reală cu care a fost depistată conducând Delia Moldoveanu (75 km/h) și că nu s-a făcut nici un fals, excluzând și acuzația că ar fi intervenit în acest caz comisarul-șef Ioan Crap.
S-a trecut la percheziția informatică asupra hard-ului cu imaginile surprinse de radar, dar și a aparatului pe care încă mai existau înregistrările din 6 aprilie 2014, fiind adus tocmai în acest scop un specialist informatician al DNA.
Când au ajuns la imaginile din 6 aprilie 2014, la momentul când în bătaia radarului intră mașina Deliei Moldoveanu, înregistrările video indică clar viteza: 75 de kilometri la oră, viteză care scade imediat, directoarea executivă de la APIA Suceava observând MCV-ul poliției și încetinind.
A fost măsluit aparatul? Nu se poate așa ceva, le-a explicat anchetatorilor chiar specialistul lor. Orice încercare de a modifica datele noilor tipuri de radar duce la compromiterea tuturor datelor înregistrate, tentativa de distrugere de probe fiind imediat identificabilă.
De altfel, cei doi polițiști de la Rutieră implicați și ei în acest caz nu au fost inculpați până în prezent, la 9 luni de la comunicatul remis de DNA Suceava.
Ioan Crap era la o pomenire, în județul Botoșani, când a fost sunat de preotul Axinte
Delia Moldoveanu a fost sancționată pentru depășirea vitezei legale. A primit avertisment scris și trei puncte de penalizare, așa cum prevede legislația rutieră.
În fața acestor noi amănunte care practic dau peste cap acuzațiile DNA, am încercat să-l contactăm pe comisar-șef Ioan Crap. “Îmi pare rău, este o anchetă în desfășurare și nu aș vrea să comentez”, a refuzat ofițerul să facă declarații referitoare la acuzațiile ce i se aduc.
Am aflat totuși, de la persoane din anturajul lui Ioan Crap, că ofițerul a scos listele cu apelurile primite și efectuate de pe telefoanele mobile pe care le deține, pentru a demonstra că în acea zi nu a dat nici un telefon către subordonați de-ai săi, pentru a interveni în favoarea Deliei Moldoveanu, persoană de a cărei existență nici nu știa, susțin sursele noastre, până când a fost chemat la DNA și pus sub inculpare.
Ioan Crap se afla în județul Botoșani, la o pomenire a unei rude decedate, când a primit acel telefon de la preotul Axinte. Se știau de mulți ani, de când ofițerul de poliție locuia în zona parohiei preotului. A fost o convorbire scurtă în care a înțeles că preotul îi cerea să intervină pentru o prietenă de-a acestuia din urmă. “Da, da…” și a închis, iritat de ceea ce-i cerea preotulsă facă. Nu a sunat mai departe.
Și totuși, de ce Delia Moldoveanu a susținut în acea interceptare telefonică, pe care presupunem că o au anchetatorii, că risca să rămână fără permis de conducere?
O posibilă și logică explicație ar fi acea că directoarea executivă de la APIA ar fi pus mâna pe telefon imediat după ce a fost oprită de echipajul de poliție rutieră, neștiind viteza cu care a fost depistată și nici faptul că pentru acea încălcare a legislației rutiere sancțiunea nu presupunea ridicarea permisului de conducere.
Din șef al IPJ Suceava, trimis la munca de jos, la Prevenire, cu salariu înjumătățit
În ziua în care comisarul-șef Ioan Crap a aflat că a fost pus sub acuzare, fiind inculpat într-un dosar al DNA Suceava, mai marii Poliției Române au dispus, așa cum sunt procedurile, punerea la dispoziție a ofițerului până la o soluție definitivă a magistraților.
Astfel, din poziția de inspector-șef, Crap a fost mutat la Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității, unde se află și în prezent, salariul fiindu-i mult diminuat.
După aproape jumătate de an, văzând că nu se mai întâmplă nimic, comisarul-șef a cerut prin avocatul său o disjungere a cercetărilor ce îl vizează de marele dosar APIA, cel al subvențiilor ilegale.
Acuzațiile ce i se aduc lui Ioan Crap nu au nici o legătură cu dosarul APIA și, drept urmare, ofițerul a cerut să fie cercetat separat de această cauză în care cercetările sunt de lungă durată, dat fiind volumul mare de fapte și inculpați. Dacă procurorii îl cred în continuare vinovat, să-l trimită în judecată, dacă nu, să dea clasare ori altă soluție. Asta vrea, pe bună dreptate, comisarul-șef Crap: să scape odată de toată această poveste care i-a dărâmat cariera, fiind la vremea respectivă nr. 1 în poliție din județ.
„Jocul” cu cătușele și prezumția de nevinovăție
Că e vinovat sau nu comisarul-șef Ioan Crap, e treaba magistraților să se pronunțe, nu a mass-mediei sau a opiniei publice.
Însă treaba noastră, ca jurnaliști, este să prezentăm și situațiile care ridică serioase semne de întrebare privind modul în care se fac unele anchete, modul în care este percepută diferit de către magistrați luarea măsurii arestării preventive a unei persoane. Privarea de libertate a unui om, până la urmă.
Este al treilea dosar al DNA Suceava în care mie, subsemnatului (sper că și multor alți colegi de breaslă) multe lucruri mi se par forțate, ca într-o “olimpiadă a arestărilor” la care se întrec procurorii anticorupție.
A fost cazul celor trei polițiști de la Secția Gălănești și al șefului SIPI Suceava, acuzați de infracțiuni copiate parcă din scenariul unei cărți cu spioni și polițiști corupți, “beletristică” pe care judecători de la Tribunal și de la Curtea de Apel nu au apreciat-o, respingând orice măsură preventivă împotriva suspecților. Am prezentat pe larg subiectul în edițiile anterioare ale Monitorului, însă toată acea poveste se poate rezuma la un fragment din motivarea judecătorului de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Suceava ( care s-a pronunțat în privința arestării șefului SIPI Suceava, comisarul-șef Cristian Macsim): “Probele enumerate de acuzare în susținerea propunerii de arestare nu trebuie să echivaleze cu cele necesare pentru condamnare, însă este necesar să creeze suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este acuzat, condiție neîndeplinită”.
Scenariul a fost aproximativ identic și în cazul prefectului Florin Sinescu, a cărui arestare a fost cerută de către DNA, însă judecătorii au respins cererea anchetatorilor.
L-au scos pe prefect în cătușe în mijlocul zilei din clădirea Parchetelor și în loc să-l ducă direct în fața judecătorilor, să decidă ei dacă locul lui e după gratii, au preferat să-l țină o noapte întreagă într-o celulă de la subsolul poliției județene. Asta m-a intrigat. Spectacolul ăsta pentru popor, pentru presă.
“Potrivit jurisprudenței CEDO, libertatea persoanei este regula, excepția de la această regulă constituind-o privarea de libertate (cauza Wemhoff c. Germaniei), care reprezintă o gravă derogare de la principiile libertății individuale și de la prezumția de nevinovăție”, e un alt fragment pe care l-am găsit în motivarea respingerii contestației DNA vizavi de lăsarea în libertate, fără nici o altă măsură preventivă, a șefului SIPI Suceava.
Care prezumție de nevinovăție? Cea de care amintiți, scurt, într-o frază, la finalul comunicatelor de presă, după avalanșa de acuzații aduse inculpatului (inculpaților), cea de care și noi –mass-media, uităm de multe ori? Cea de care pare-se nimeni nu mai ține cont?
