Încă doi suspecți reținuți, în dosarul de evaziune cu prejudiciu de 10 milioane de euro

Ancheta procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Suceava în amplul dosar de evaziune fiscală și spălare de bani cu prejudiciu estimat la aproximativ 10 milioane de euro a continuat ieri cu audierea și reținerea a încă doi suspecți de implicarea în această afacere ilegală.
Ultimii doi pe lista acuzaților, care au fost reținuți aseară pentru 24 de ore, sunt Marian Vasile Prisacariu, din Brăila, și un cetățean polonez, Jan Marona.
Acțiunea procurorilor DIICOT Suceava a debutat la începutul acestei săptămâni, luni dimineață. Au fost efectuate nu mai puțin de 167 de percheziții, la Suceava, dar și în alte județe din țară. La sediul DIICOT Suceava au fost aduse pentru audieri nu mai puțin de 92 de persoane.
36 de suspecți reținuți pentru 24 de ore, 15 arestați preventiv
După audieri record, de aproape 24 de ore, au fost date 36 de ordonanțe de reținere. Printre cei reținuți au fost și patronul de la Florconstruct, Vasile Florea, dar și cel de la Hidroterra, Cosmin Păstrăv.
Din cei 36, însă, doar 30 de suspecți au fost duși în fața instanțelor de judecată cu propunere de arestare preventivă.
În total, dintre suspecții prezentați la Tribunalul Suceava cu propunere de arestare preventivă, 15 au rămas după gratii. Au fost arestați preventiv pentru 29 de zile Marcel Stănescu, Andrei Ionuț Cârnăreasa, Dumitru Mihai Cîmpanu, Nicușor Luca, Galațian Stănescu, Mariana Stănescu, Ionuț Stănescu, Vasile Dan Spătaru, Eusebiu Adrian Catrinescu, Costel Adrian Gurzu, Costinel Birău, Mihai Cătălin Chiriac, Viorel Morărașu, Florin Munteanu și Adrian Borosac.
Pentru restul suspecților lăsați în libertate s-a impus interdicția de părăsi țara.
Cum funcționa gruparea
Potrivit anchetatorilor, la începutul anului 2012, capii rețelei au constituit un grup infracțional organizat specializat în infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani.
Membri principali ai grupării, au arătat anchetatorii, intrau în contact cu administratori de societăți care erau interesați să-și diminueze baza impozabilă, iar prin intermediul unor firme pe care le dețineau efectuau vânzări fictive de bunuri către societățile cu administratori complici, fiind emise facturi fictive pentru mărfuri inexistente în realitate pe care firmele beneficiare le introduceau în contabilitate.
Transferurile succesive de bani, explică anchetatorii, aveau rolul de a spăla sume de bani provenite din evaziune fiscală.