Ambasadorul Israelului în România, E.S. David Saranga, a petrecut sfârșitul săptămânii trecute și ultimele zile ale mandatului de diplomat în România în Bucovina. Vineri a fost la Siret și a participat alături de primarului orașului, Adrian Popoiu, la inaugurarea unui parc în memoria liderului sionist Yitzhak Artzi, aflat în fața casei în care s-a născut și a crescut acesta. La ceremonie au fost prezenți nepotul lui Yitzhak Artzi, Nimi, și ginerele său, Noam Semel, a anunțat ambasadorul, pe pagina sa de facebook, unde a postat și fotografii de la eveniment. „Yitzhak Artzi reprezintă o punte vie între Israel și România, el fiind tatăl cunoscutului artist Shlomo Artzi și al regretatei scriitoare Nava Semel”, a scris ES David Saranga. Ambasadorul a făcut și o scurtă prezentare a celui care a fost Yitzhak Artzi: activ în Mișcarea Sionistă, a ajutat la salvarea copiilor ce urmau să fie deportați în lagărele din Transnistria și la imigrarea clandestină a evreilor din Europa către Israel. În 1946, a imigrat și el în Israel unde și-a dedicat întreaga viață serviciului public. La ceremonia de la Siret, ambasadorul a citit un scurt fragment din cartea „Biografia unui sionist”, în care Artzi a descris locul natal. „Siretul se întinde peste dealuri verzi, acoperite de conifere, fiind unul dintre cele mai vechi orașe din Bucovina. Siret era un «ștetl» evreiesc în adevăratul înțeles – social și literar – al cuvântului. Era tipul de «ștetl» al micilor orășele în care a înflorit și s-a veștejit viața evreiască din răsăritul Europei. Toată săptămâna, viața era tihnită: un orășel ca toate celelalte orășele în care nu se întâmpla mai nimic. Numai marți toate se schimbau. Marți era ziua «iarmarocului», a târgului săptămânal.
Orășelul își schimba din nou înfățișarea în ziua de vineri. De dimineață se simțea ritmul încetinit, în cinstea Șabatului. Odată cu venirea Șabatului, cele șapte sinagogi erau pline de credincioși veniți să se roage”, a scris Yitzhak Artzi. În Siret oaspeții israelieni au vizitat și Templul Evreiesc, singurul care mai există în oraș, precum și cimitirul evreiesc.
În turneul său de rămas bun, ambasadorul Saranga a poposit la Mănăstirea Sucevița, unde s-a întâlnit din nou cu maica stareță Mihaela Cozmei și s-a declarat din nou fascinat de „ospitalitatea, căldura umană și mai ales poveștile despre cum o mână de oameni cu credință au reușit să restaureze patrimoniul și tradiția”.
De la Sucevița a mers în comuna Botoșana, al cărei cetățean de onoare este, la „prietenii deveniți familie de-a lungul anilor”, „oameni buni și calzi, „care m-au copleșit cu dragoste”. Cu drag vorbește ambasadorul de „mama adoptivă”, tanti Veruța, o bunică în vârstă de 83 de ani care i-a dăruit un costum tradițional cusut de ea și care l-a tratat ca pe propriul său fiu, de bătrânul satului, Ilarion, cu care a semănat cartofi, și de soția lui, tanti Zenovia.
Despre tanti Veruța, David Saranga a spus că atunci când a auzit prima dată că a venit din Țara Sfântă în satul în care locuiește, primul lucru pe care l-a spus a fost: „Probabil că Dumnezeu mă iubește, dacă te-a trimis aici”. „Nu există nicio îndoială că Dumnezeu o iubește, la fel și eu și toți cei care o întâlnesc. La finalul primei întâlniri dintre noi am întrebat-o: De vreme ce mama mea este în Israel, ai fi dispus să mă adopți ca fiu? Din fericire, ea a răspuns pozitiv ”, a afirmat ambasadorul. Din „familia” de la Botoșana mai fac parte Mihai Robu, Elena Cristina Boca și ceilalți localnici care și-au deschis casele și inimile pentru ambasadorul David Saranga. „Bucovina, te iubesc!” este mesajul ambasadorului, îmbrăcat în costum tradițional bucovinean, transmis prin intermediul paginii sale de facebook.
