În Suceava, se respiră mai mult praf decât oxigen

Sucevenii respiră, pe zi ce trece, un aer tot mai încărcat de pulberi. Praful își face simțită prezența din ce în ce mai mult pe mașinile, pe ferestrele sau chiar pe fețele sucevenilor.
Este o realitate faptul că nu e nevoie de mai mult de cinci minute pentru ca mâinile curate cu care ieșim, în fiecare dimineață din casă, să se umple de praful pe care îl găsim, în straturi groase, pe mânerele portierelor de la mașină sau pe ușile pe care suntem nevoiți să le deschidem.
Specialiștii din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Suceava sunt de părere că cel mai poluant factor din aer, la ora actuală, este pulberea în suspensie sau praful, pe care îl poate observa orice sucevean care circulă zi de zi pe străzile orașului. Acesta se sedimentează pe carosabil sau pe trotuare, iar traficul pietonal intens, dar mai ales circulația mașinilor de mare tonaj favorizează ridicarea pulberilor de praf în atmosferă și, de aici mai departe, în plămânii celor care îl respiră.
Dacă în 2003 și 2004, valorile zilnice la pulberi în suspensie, măsurate în municipiul Suceava, nu au depășit valoarea limită normală decât în 18, respectiv 25 de zile, în 2005 și în 2006, concentrațiile medii zilnice la pulberi au fost depășite în 62, respectiv 101 zile. Frecvența depășirilor la pulberi în suspensie a fost de 8,2%, în 2003, de 7,0%, în 2004, de 19,2%, în 2005, de 27,8%, în 2006 și de 23,3%, în 2007.
Conform legii, într-un an, sunt admise maxim 35 de depășiri ale valorilor la pulberile din aer. Evident, Suceava a depășit cu mult această limită, nivelul de poluare fiind cauzat și de centralele termice industriale, construcții, demolări, depozite de deșeuri sau arderea gunoaielor.
Creșterea continuă a numărului de autovehicule este însă principalul motiv pentru care poluare cu pulberi este din ce în ce mai pronunțată în Suceava.
Praful persistă, indiferent de anotimp Lucrările de reabilitare a rețelei de termoficare, derulate în 2007, au condus la antrenarea de particule de sol pe carosabil și trotuare, prin spălarea de precipitații, accentuând starea slabă de salubritate a acestora, cu consecințe negative asupra nivelului concentrațiilor de pulberi în atmosferă.
Pe timp de iarnă, creșterea cantității de praf din aer este cauzată și de materialul antiderapant folosit, care conține foarte mult nisip și sare, precum și clorură de calciu.
Deși studiile arată că o expunere îndelungată la factorii de poluare poate afecta sănătatea populației, iar normele europene nu permit aruncarea nisipului pe carosabil, se pare că tot nisipul și sarea sunt principalele „ingrediente”. Acest amestec este bun pentru autovehicule, dar nu și pentru pietoni.