În branșa lor, hoții din autoturisme sunt printre cei mai detestabili, meritând cu prisosință să li se demonteze mâna nelegiuită dacă nu din umăr, măcar din cot. Nici nu știi ce te enervează mai mult, când îți găsești mașina despuiată: paguba în sine produsă, sau drumul și bătaia de cap de la poliție și de la firma de asigurări.
Există însă pe fața României și hoți din autoturisme care, chiar fără voia noastră, ne culeg un oarecare respect.
Într-o dimineață antipatică, geroasă de-ți tăia pielea, mi-am găsit un vecin împietrit, mai bine zis troienit de supărare. Peste noapte, hoții îi atacaseră mașina, împinși de năravul lor fără lecuire, făcându-i în buget un găuroi prin care puteai ușor băga pumnul. Formând țurțuri grei, lacrimile vecinului cădeau pe trotuar și pe partea carosabilă a străzii, periclitând siguranța participanților la trafic.
Fiind de felul meu o făptură miloasă, am încercat să-l consolez pe vecin, dar el nu se putea opri din activitatea de confecționare pe bandă rulantă a țurțurilor lacrimali. Bolborosea ceva printre suspine și mi-am ciulit urechile ca să-i descifrez mesajul:
– Gândește-te, mi-au furat din mașină operele complete ale lui Cărtărescu, trei volume de Liiceanu cu autograf și două de Pleșu fără autograf! Sunt distrus, înțelegi, distrus!
Aha, care va să zică asta era! L-am strâns consolator pe vecin în brațe, apoi m-am depărtat repede, ca să nu mă vadă radiind de fericire. Mă simțeam minunat! Păi, cum altfel, când mi-era dat să aflu că, în România, hoții au ajuns să dea lovitura la cărți? Extraordinar, ce pas înainte s-a făcut: un pas mic pentru hoț, dar uriaș pentru țară! Ăsta e progresul, stimați concetățeni, ca să n-o mai lungim!
Brusc, o undă de îngrijorare mi-a cernit gândurile. Oare hoții însetați de cultură n-ar trebui sprijiniți eficient, cu acțiuni finanțate din fondurile bugetare, europene chiar? De pildă, ce-ar fi ca, într-un loc mai ferit, să fie parcate câteva mașini, pline cu cărți achiziționate din bani bugetari, ale căror portiere să fie lăsate intenționat descuiate? În acest caz, hoții ar pătrunde ca-n brânză înăuntru, ar fura cărțile și apoi, mai mult ca sigur, le-ar citi sau le-ar așeza în bibliotecă, pentru timpul liber sau pentru generațiile viitoare.
Stați, că mai am o idee: cum spargerea automobilelor e o activitate ce se petrece pe timpul nopții, n-ar fi rău ca banchetele din spate să fie prevăzute cu veioze, pentru a le asigura hoților o lectură confortabilă, la cald și la locul faptei.
