– Un dialog cu Constantin-Emil Ursu, directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, despre multietnicitate, despre colaborare și despre prezența activă a comunității etnice ucrainene în perimetrul cultural bucovinean
Ca perimetru multietnic, Bucovina are statutul unui teritoriu în care comunitățile etnice conviețuiesc în bună înțelegere și frățietate. Cum nu numai o dată am avut prilejul să văd cum colaborează Complexul Muzeal Bucovina cu organizațiile comunităților etnice conlocuitoare, am deschis un dialog cu directorul general Constantin-Emil Ursu, care să vizeze, în aceste zile în care poporul ucrainean și ucrainenii din întreaga lume sărbătoresc Ziua Independenței Ucrainei, modul în care decurge colaborarea cu Uniunea Ucrainenilor din România-Ținutul Bucovina și cu reprezentanța consulară a Ucrainei la Suceava.
– Domnule director, la deschiderea din acest an a sezonului turistic la Muzeul Satului Bucovinean (MSB) ați avut inițiativa de a pune scena din perimetrul acestui obiectiv la dispoziția comunităților etnice din Bucovina. Pentru că comunitatea etnică ucraineană sărbătorește în aceste zile Independența Ucrainei, v-aș ruga să faceți referire la modul în care Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) -Ținutul Bucovina a răspuns invitației dumneavoastră la organizarea unor acțiuni culturale comune.
– UUR – Ținutul Bucovina a avut o colaborare foarte bună cu mine ca șef de instituție, începînd încă de cînd mă aflam la conducerea Direcției pentru Cultură. Între acțiunile importante de colaborare aș menționa Festivalul Minorităților „Conviețuiri”, un festival unicat în România, care se desfășoară strict în mediul rural și care este itinerant, „Noaptea cea mai lungă”, la care UUR – Ținutul Bucovina a contribuit în desfășurarea programului artistic cu muzică, poezie și artă plastică și, bineînțeles, la activitățile care au avut loc în acest an la MSB, unde etnicii ucraineni au avut cea mai consistentă prezență. Alături de acestea, evident, sînt numeroase alte acțiuni culturale realizate împreună. Desigur, noi am încercat să colaborăm cu toate etniile din Bucovina, n-am reușit încă să aducem o formație artistică a comunității evreiești, dar am colaborat bine cu Uniunea Polonezilor „Dom Polski” și cu comunitatea rușilor lipoveni. După cum știți, anul acesta MSB a găzduit, pentru prima dată, o secvență a Festivalului Internațional „Întîlniri Bucovinene” iar UUR-Ținutul Bucovina ne-a sprijinit în special logistic.
– Cum v-ați propus să reflectați multietnicitatea spațiului bucovinean cu obiective în incinta Muzeului Satului?
– Odată cu venirea mea la conducerea CMB, unul din punctele importante a fost transformarea muzeului satului într-un Muzeu al Satului Bucovinean care să cuprindă obiective care aparțin comunităților din acest teritoriu multietnic. Ca atare, am luat legătura cu regretatul deputat al UUR, Ștefan Tcaciuc, care a fost de acord cu implicarea financiară a UUR, cu strămutarea unei case tradiționale ucrainene în incinta acestui muzeu. Am avut contacte și cu Uniunea Polonezilor „Dom Polski” și au reacționat și ei favorabil, dar mai sînt discutabile unele aspecte financiare, iar în muzeu este deja prezentă o moară germană. În ceea ce privește celelalte etnii, chestiunea este ceva mai dificilă pentru că mediul rural nu oferă obiective care să poate fi aduse într-un muzeu al satului, dar am considerat că, dacă măcar aceste trei etnii sînt prezente, este un progres. Așa cum spuneam, o foarte bună colaborare am avut cu ucrainenii și cu polonezii, dar vreau să subliniez faptul că implicarea cea mai activă și imediată a avut-o UUR-Ținutul Bucovina, cu președintele său Ioan Bodnar, care a demarat cel mai repede proiecte comune cu noi. Deja s-a identificat acea casă tradițională monocelulară, cu inventar de patrimoniu mobil, pe care urmează, fie în toamna acestui an, fie în anul următor, să o strămutăm.
– Comunitatea etnică ucraineană are privilegiul de a fi susținută de Consulatul General al Ucrainei la Suceava. Cum decurge colaborarea dvs. cu această instituție diplomatică?
– Colaborăm normal, în sensul că este un act de normalitate să cooperăm în măsura în care relația poate fi avantajoasă în ambele sensuri. Trebuie să recunosc că am avut permanent sprijinul Consulatului General al Ucrainei la Suceava, personal al Consulului General Vasyli Boeciko, mai ales cînd eram la Direcția pentru Cultură, la obținerea vizelor pentru care am avut suportul real în rezolvarea rapidă a demersurilor. Mai trebuie să subliniez faptul că am avut sprijinul prompt în acest sens din partea UUR-Ținutul Bucovina și, chiar dacă acum nu mai sîntem vecini și nu mai viețuim în același imobil, colaborarea continuă la fel de bine. Consulatul General al Ucrainei a încercat să găsească instituții similare din Ucraina dornice să colaboreze cu noi, deja avem un răspuns de la Muzeul din Lvov și urmează, spre sfîrșitul anului, să vină un cercetător la Suceava. Trebuie să recunosc că ne pregătim pentru anul 2006 să-l sărbătorim pe Mitropolitul Petru Movilă, iar CMB intenționează să organizeze o expoziție comună româno – ucraineană cu privire la acest important personaj atît pentru România, cît și pentru Ucraina. Demersuri am făcut încă din luna aprilie a.c. și, chiar dacă momentan nu avem încă certitudinea că vom reuși să facem această expoziție, optimismul nostru este mare. Am avut o discuție cu Consulul General al Ucrainei la Suceava și cu privire la acea casă etnică ucraineană, pe care-o vom strămuta în MSB, și sînt convins că această idee i s-a părut de bun augur, în spirit european și în spiritul a ceea ce noi numim Bucovina.
