Patru politicieni care cândva au avut un cuvânt greu de spus pe scena politică locală au preferat să intre într-un con de umbră în ceea ce privește această activitate care le-a marcat puternic cariera, deși vârsta le-ar fi permis să rămână în continuare în atenția publică. Astăzi își amintesc cu o oarecare nostalgie inclusiv de scandalurile în care le-a fost numele amestecat, ba chiar unii spun că decizia de retragere nu este neapărat una definitivă.
Vasile Mândroviceanua fost unul dintre fruntașii politicii de dreapta de la Suceava, gravitând în jurul liberalilor. După 1990, a pornit cu Partidul Alianței Civice, apoi Partidul Liberal 93, Partidul Național Liberal și Alianța Populară. A condus PNL la Suceava, a fost ales de trei ori parlamentar, iar de zece ani s-a retras din politică. S-a mutat definitiv la București, însă revine de trei-patru ori pe an la Suceava și stă de la câteva zile până la câteva luni. Citește, scrie, se plimbă și urmărește cu interes arena politică. „Nu mă plictisesc defel”, spune fostul deputat.
Afirmă că opțiunile sale politice au rămas în continuare liberale și apreciază că alianța PNL cu PC și PSD este „cea mai bună soluție pentru situația actuală, deoarece puterea a reușit într-un timp scurt să facă praf și pulbere România”.
Să intre în afaceri nu l-a tentat, mai ales că se declară convins că astăzi „poți face afaceri în România, doar dacă ești servantul puterii sau ofițer de securitate”.
În opinia sa, cel mai rău lucru care s-a întâmplat în ultimii ani este „subjugarea definitivă a țării vizavi de instituțiile financiare internaționale”.
„Ceaușescu ne-a scos peri albi și ne-a făcut zile fripte pentru o datorie de zece miliarde de dolari. N-am avut ce mânca și cu ce ne încălzi, cu toată economia în mâna lui. Pentru zece miliarde au fost zece ani de sacrificii nemaipomenite. 90 de miliarde de euro, cât avem acum datorie externă, nu îi vom plăti neam de neamul nostru”, crede deputatul Mândroviceanu.
Acesta a mai spus că se simte bine departe de frământările politice și nu are regrete majore că s-a retras.
Membru fondator al PNL
Un alt fruntaș liberal care s-a dus mai departe de reflectoare este fostul subprefect din perioada 1996-1999, Florin Boeru. N-a părăsit niciodată PNL, partid al cărui membru este din ianuarie 1990 și pentru reînființarea căruia a semnat, alături de alți 599 de români. Din anul 2000, când s-a aflat pe listele PNL pentru un mandat de senator, n-a mai candidat la nici o funcție publică, dar intenționează să o facă pentru un mandat de consilier județean, în 2012. De doi ani și jumătate este membru în Biroul Permanent Județean al PNL, dar puțini știu că face parte din conducerea filialei locale a liberalilor. În trecut, a fost ales de două ori consilier județean, o dată în primul deliberativ cu mandat complet, 1992-1996, iar în 1996, la al doilea mandat a renunțat pentru a fi subprefect „într-o perioadă marcată de tensiuni sociale și mari neînțelegeri între partidele din arcul guvernamental”.
Printre marile greșeli pe care și le asumă și le regretă – „am adus și am acceptat să vină în partid oameni care au trădat și care prin trădare au ajuns în funcții înalte în județ și la municipalitate”.
Astăzi, Florin Boeru își practică meseria de hidrotehnist la SGA Suceava și visează la ziua când va redeveni o rotiță în angrenajul puterii, cu PNL la guvernare și el ales consilier județean la Suceava.
„Mă felicit că m-am retras”
De pe partea stângă a scenei politice, doi membri marcanți ai PSD au divorțat de partid.
Dorel Crăciuna venit în politică din afaceri, a fost ales deputat în 2000-2004 și după un mandat a renunțat la politică pentru a-și conduce din nou firmele. Își împarte timpul între societatea de industrializare a lemnului de la Falcău și ultima sa pasiune, creșterea cailor pentru sport și agrement.
„Mă felicit că m-am retras, acum politica mă mai interesează doar la televizor”, afirmă Dorel Crăciun, dar nu exclude categoric să se revină cândva în prim plan.
„Niciodată să nu spui niciodată, dar acum nu”, spune fostul deputat. Consideră alianța partidelor de opoziție ca singura alternativă la actuala putere, dar nu pare foarte încrezător în sorții de izbândă ai acesteia la următoarele alegeri.
Din PSD a plecat și fostul președinte al organizației județene, fost prefect și fost deputat Ioan Băncescu, după 12 ani de politică activă. A mers în fostul FDSN în 1992, din poziția de director la o fabrică din Suceava.
„Era perioada romantică a politicii românești. Am fost sedus de o nevoie interioară de a participa la restructurarea lumii”, povestește fostul prefect, amintindu-și cum în această calitate a schimbat 11 primari pe care îi considera incompetenți și pe șeful poliției, pe care îl suspecta de amestec în traficul de țigări.
Atunci au început primele mari acțiuni de contrabandă cu țigări. Tirurile erau gardate până la Drăgușeni și acolo erau preluate de alții, iar cei din conducerea poliției nu erau străini de asta”, declară Ioan Băncescu.
„Credeam în Ion Iliescu cum credeam în tata”
La conducerea partidului consideră că a făcut pionierat și că i se datorează faptul că PDSR Suceava a fost una dintre cele mai puternice organizații din țară.
„Credeam în Ion Iliescu cum credeam în tata, când ne spunea că nu vom permite să schimbăm fripturiștii lor cu fripturiștii noștri”, spune el, completând că în timp s-a convins că lucrurile nu stau deloc așa. Ruptura de PSD s-a produs când era deputat, în 2002, cu mult scandal, în Joia Paștelui. Acesta, de altfel, a fost și unul dintre reproșurile aduse de foștii tovarăși de drum, că n-a respectat sfințenia Săptămânii Patimilor.
„Și Hristos a pătimit în Săptămâna Mare”, a fost răspunsul lui Ioan Băncescu. Războiul cu cei care i-au succedat la conducerea PSD este unul pe viață, fostul președinte nu uită și nu iartă.
În Parlament, s-a lăsat din nou „sedus”, de data aceasta de Corneliu Vadim Tudor, și a intrat în PRM. „Nu îmi pare rău de ceea ce am făcut în viață, dar înscrierea în PRM a fost o greșeală pe care o voi regreta până trec în lumea de dincolo”, a afirmat Ioan Băncescu. La finalul mandatului, în 2004, a fost exclus din PRM și a rupt-o cu calitatea de activist de partid. A fost director la Agenția Domeniilor Statului, „cu un salariu motivant și o viață liniștită, cu șefi la București”, de unde a ieșit și la pensie.
„După ce ai fost colonel, greu mai poți fi plutonier major”
Acum, „când văd cum merge activitatea politică, îmi dau seama că aș mai avea ceva de spus, dar după ce ai fost colonel, greu mai poți fi plutonier major. M-aș întoarce într-un partid care la nivel local să aibă o echipă în care să mă pot exprima, cu care să fiu compatibil”. Spune că a savurat din plin toate plăcerile și neplăcerile politicii și că toate meciurile cu adversarii le-a terminat în picioare și cu fruntea sus. „N-am avut probleme cu justiția, nu am fost suspectat de necinste, de corupție, mă bucur de respectul celor care au crezut în aceleași idealuri cu mine. Nu pot să privesc cu satisfacție că județul Suceava și-a schimbat culoarea politică, PD-L este înfipt foarte bine în solul politicii sucevene și va fi extrem de greu de dezrădăcinat”, a spus Ioan Băncescu.
Deși în declarațiile publice nu și-a iertat niciodată foștii colegi de partid, Ioan Băncescu nu crede că acestea ar fi avut un rol important în pierderea alegerilor de către PSD. „Eu am dorit îndreptarea păcătosului, nu moartea lui”, a mai declarat fostul președinte al social-democraților suceveni.
