Prevalența persoanelor care fumează curent a fost în 2011, în România, de 26,7 la sută, adică 4,85 milioane de oameni, dintre care cei mai mulți sunt bărbați 37,4 la sută, iar la femei 16,7 la sută, potrivit unui studiu global privind tutunul la adulți (GATS).
Datele GATS arată că în România 24,3 la sută dintre adulții de 15 ani și peste această vârstă sunt fumători zilnici (34,9 la sută dintre bărbați și 14,5 la sută dintre femei) și 2,4 la sută sunt fumători ocazionali (2,5 la sută bărbați și 2,2 la sută femei).
Rata prevalenței globale a persoanelor care fumează curent a fost maximă la grupa de vârstă 25-44 ani (36,3 la sută) și minimă în rândul celor de 65 de ani. De asemenea, a fost ușor mai ridicată în mediul urban – 28,4 la sută, față de rural – 24,5 la sută.
Potrivit studiului, totuși, în rândul bărbaților, cea mai scăzută prevalență a fost înregistrată la persoane cu educație superioară (36,4 la sută), în timp ce în rândul femeilor, ratele prevalenței au fost mai ridicate în rândul celor cu educație medie și superioară (19,6 la sută, respectiv 20,0 la sută) și cea mai scăzută în rândul celor cu educație primară (14,7 la sută).
Cei mai mulți dintre fumători au început să fumeze zilnic la vârsta de 17-19 ani (43,1 la sută). Au urmat cei care au început să fumeze zilnic la 15-16 ani (21,7 la sută) și la peste 20 ani (18,1 la sută). 17,1 la sută au început să fumeze înainte de 15 ani, majoritatea fiind din mediul rural. Studiul a relevat că 69,5 la sută dintre fumătorii zilnici își aprind prima țigară din ziua respectivă în primele 30 minute după trezire, iar dintre aceștia 26,2 la sută în primele cinci minute după trezire.
Mai mult de patru din zece fumători în vârstă de 15‐24 ani (43,8 la sută) au încercat să renunțe la acest viciu, rata renunțării prezentând un declin cu înaintarea în vârstă. Peste o treime dintre fumători, atât din mediul urban (36,2 la sută), cât și din mediul rural (40,0 la sută) au încercat să renunțe.
