Miniștrii Anca Boagiu și Traian Igaș au emis, în 2 februarie, în plină avertizare cod galben și într-o perioadă în care pe cele două autostrăzi și pe alte patru drumuri naționale se circula greu, un ordin care prevedea măsurile de luat pentru evitarea înzăpezirii și deszăpezirea drumurilor.
Ordinul aprobat de cei doi miniștri ai fostului Cabinet Boc a fost semnat de Anca Boagiu în 22 decembrie 2011 și de Traian Igaș în 17 ianuarie 2012 dar prevederile sale nu au intrat nici până la acest moment în vigoare, urmând să opereze după 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Ordinul celor doi foști miniștri din Cabinetul Boc, intitulat „Normativ privind prevenirea și combaterea înzăpezirii drumurilor publice”, purtând indicativul AND 525-2011, a apărut în Partea Întâi a Monitorului Oficial numărul 84 din 2 februarie 2012.
În 2 februarie, fostul premier Emil Boc îi avertiza pe prefecți să nu cumva să se se declare luați prin surprindere de venirea celui de-al doilea val de ninsori, viscol și ger. Un bulgar deja murise cu câteva zile în urmă, intoxicat cu monoxid de carbon, după ce a rămas blocat, împreună cu soția sa, în mașina înzăpezită pe drumul de la București la Giurgiu.
În Capitolul I al „normativului”, întins pe mai mult de patru pagini, cu o logică de plasare a virgulelor care sfidează orice îndreptar, documentul explică abrevierile folosite, definește noțiuni precum accidentul de circulație, explică particularitățile fiecărui fenomen meteo în parte – cu diferențele dintre ele, fără a omite măzărichea sau ghețușca – ba chiar dezvoltă și noțiuni precum vizibilitatea: „distanța maximă până la care, un obiect luat ca punct de reper, rămâne vizibil în condițiile atmosferice date”.
Gradul de înzăpezire, de exemplu, este definit în textul actului normativ ca fiind „etalon sau criteriu pentru aprecierea felului în care se produce înzăpezirea”. Gradul de înzăpezire „este influențat de configurația profilului transversal al drumului, poziția drumului față de direcția vântului, tăria vântului (viteza), volumul de precipitații” și „exprimă, de regulă, pericolul de înzăpezire prin factorii care îl determină, dar și înzăpezirea produsă la un anumit moment în timpul iernii”.
Actul normativ explică și ce reprezintă precipitațiile: „particule de apă lichidă, solidă sau în amestec care cad din nori și ating suprafața solului”.
În fine, Capitolul II se referă la modul de organizare a intervențiilor pentru „asigurarea circulației rutiere în perioada de iarnă”. Măsurile de luat pentru cei de la secțiile de drumuri naționale sunt de patru categorii: măsuri pregătitoare, măsuri de prevenire a poleiului și înzăpezirii, măsuri de deszăpezire și, în fine, „întocmirea anuală a programelor comune la nivel central”, care trebuie făcută până în lunile premergătoare iernii.
Pentru organizarea intervențiilor de timp de iarnă, actul normativ citat propune o muncă neîncetată pe întreaga durată a anului. Astfel, administratorii de drumuri trebuie mai întâi să clasifice sectoarele de drum, în funcție de „nivelul de viabilitate”, adică de importanța acestora, apoi să elaboreze „programul pregătirilor pentru iarnă”, să facă „planul operativ de acțiune pe timpul iernii” și, în fine, să organizeze unitățile operative de acțiune. Evident, aceste prevederi nu vor putea opera în această iarnă, ele intrând în vigoare la începutul lunii martie 2012.
Propunerile privind clasificarea sectoarelor de drum în funcție de importanță trebuie trimise la centru și aprobate până la 1 iulie. După acest pas, administratorii de drumuri vor face strategiile pentru fiecare sector de drum în parte și se vor ocupa de dotările necesare intervențiilor pentru deszăpezire, proces explicat în detaliu în actul normativ, care prevede termene maxime pentru fiecare pas în parte. În funcție de importanța fiecărui sector de drum, actul normativ a stabilit și patru „niveluri de intervenție”, cu obiective clare. De exemplu, pentru drumurile cu importanță vitală precum autostrăzile, drumurile cu patru benzi sau cele cu două benzi care leagă Capitala de municipiile-reședință de județ, standardul este ca în opt ore după încheierea viscolului să se poată circula pe cel puțin o bandă pe sens iar după alte 16 ore de la oprirea viscolului să se circule pe toată „partea carosabilă”.
Actul normativ descrie apoi, în limbaj de specialitate, caracteristicile fiecărui utilaj necesar deszăpezirii și câte anume din fiecare tip sunt necesare fiecărei baze de deszăpezire și, respectiv, secție de drumuri naționale. Acestea vor trebui însă dotate cu mult mai multe decât utilaje de intervenție, combustibil; și materiale pentru deszăpezire. Fiecare bază de deszăpezire va avea termometre, giruetă, ministații meteo, calculator cu internet, televizor, radio și GPS.
Pentru prevenirea înzăpezirii drumurilor, soluția propusă prin actul normativ este „patrularea cu autoutilaje”, permanent în timpul ninsorilor și viscolelor slabe, „cu utilajele prevăzute pentru această activitate”.
În ziua în care actul normativ a apărut în Monitorul Oficial, Guvernul dispunea închiderea traficului pe alte zece drumuri naționale, precum și restricționarea totală a accesului pe cele două autostrăzi.
Începând de la sfârșitul lunii ianuarie și până vineri, mai mult de 50 de oameni au murit din cauza ninsorilor abundente și a viscolului care a troienit zăpada. Nici la trei zile de la oprirea ninsorii și de la momentul la care viscolul s-a oprit autoritățile nu reușiseră să deszăpezească drumurile de acces către mai multe zeci de localități declarate sinistrate.
