Vreau să aduc la cunoștința opiniei publice faptul că în justiția suceveană legea este încălcată chiar de către cei care trebuie să o aplice: organele de urmărire penală și unii judecători. Astfel, în luna noiembrie 1999, fiica mea, Senciuc Oresta, a fost victima unei tâlhării sustrăgându-i-se în plină zi, în stradă, unele bunuri (cal, faeton, harnașamentele, precum și un telefon mobil) de către numiții Nicșan Mircea, Nemaciuc Ioan și Catargiu Vasile, toți domiciliați în comuna Calafindești – actuala Șerbăuți, satul Călinești. Cu ocazia deposedării de bunurile sus menționate, fiica mea a fost aruncată din căruță la marginea șanțului, suferind leziuni care au necesitat un număr de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
A fost sesizat în aceeași zi postul de poliție Dărmănești, pe raza căruia s-a petrecut fapta, asupra celor întâmplate.
De aici au intrat în scenă organele de urmărire penală, respectiv plt. Râpan Dumitru, de la poliția Dărmănești care, din toate cele ce s-au întâmplat ulterior, rezultă că se afla în relații de prietenie cu unul dintre autori, respectiv Nicșan Mircea, patron al SC. Nicșan S.R.L din satul Călinești.
Ca atare, s-a dat soluția de neîncepere a urmăririi penale în ce privește infracțiunea de furt calificat, confirmându-se sesizarea instanței de judecată doar în ce privește infracțiunea de lovire. Soluția a fost confirmată prin rezoluție de către procuror și apoi menținută prin sentința penală 662/2001 de către Judecătoria Suceava, care a considerat că în cauză se impune doar aplicarea unei amenzi penale față de cei trei.
Am atacat sentința cu recurs, iar Tribunalul Suceava a admis recursul, trimițând cauza la Parchet pentru a se efectua cercetări față de cei trei inculpați cu privire la infracțiunea de furt calificat, considerând că infracțiunea de furt și cea de lovire sunt concurente. Același plutonier Râpan Dumitru, de la poliția Dărmănești, a ignorat decizia Tribunalului, dând un nou referat cu propunere de N.U.P deși, dacă ar fi respectat decizia mai sus amintită, cât și dispozițiile Codului de Procedură Penală, ar fi trebuit să facă cercetări pentru furt.
În virtutea inerției, procurorul Paula Simona Ghica, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, fără a citi măcar dosarul, a confirmat soluția dată de polițist, dar nu a binevoit să-mi comunice acasă rezoluția, așa cum prevede legea. Cauza a fost judecată în primă instanță și apoi din nou în recurs, unde vreau să arăt că din compunerea completului de judecată la Tribunal în rejudecare, doamna judecător P.C. care a judecat și prima dată în recurs nu a binevoit să se abțină de la judecată, deși se afla clar în unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute de articolul 48 din Codul de Procedură Penală.
Deci același judecător care inițial a considerat că există infracțiunea de furt ulterior la rejudecare și-a schimbat total opinia, nemaivorbind de faptul că era obligată prin lege să nu participe la acea ședință de judecată.
Deoarece Parchetul nu a binevoit să-mi trimită acasă nici una din cele două rezoluții, după ce decizia penală 136/2004 a rămas definitivă, nu mi-a rămas decât să atac cu plângere cele două rezoluții. Ca atare am formulat la 20.04.2004 plângere împotriva actelor procurorului, tocmai având în vedere că în recercetare nu a fost respectată, de către organele de urmărire penală, decizia Tribunalului prin care s-a dispus în mod expres să se facă cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii de furt. În mod surprinzător, la Tribunal, alături de completul de judecată din care a făcut parte și judecătoarea Negură Adina (fostă Hariton), ca reprezentant al Parchetului a fost același procuror Paula Simona Ghica, a cărui rezoluție am contestat-o în instanță. Măcar de bun simț, dacă nu pentru a respecta legea procurorul sus amintit trebuia să se abțină de a participa la judecată.
În concluzie, vreme de aproape cinci ani am umblat prin sălile de judecată pentru a-i căuta dreptatea fiicei mele (ea era elevă la liceu), minoră când s-a săvârșit fapta, dar influențele locale, puterea financiară a inculpatului Nicșan Mircea, mărturiile mincinoase ale unor martori plătiți de acesta din urmă și a celorlalți inculpați, cât și nerespectarea legii de către unii procurori și judecători au făcut ca toate demersurile mele să fie zadarnice, ba mai mult decât atât să fiu obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Acum mă întreb ce rost mai are să-ți cauți dreptatea prin sălile de judecată cu judecători plătiți din banul public, adică și al meu ca și contribuabil, de vreme ce un individ cu putere financiară, patron de abator, a reușit, cu concursul acelor judecători, polițiști și procurori ca din inculpat să ajungă nevinovat, iar fiica mea, din partea vătămată a ajuns la să fie acuzată și privită ca fiind o infractoare.
Vă rog să vă aplecați asupra cererii mele, vă stau la dispoziție cu toate actele, ca să vă puteți face și domniile voastre o părere obiectivă despre acest caz și să prezentați opiniei publice acest caz de nedreptate a justiției din țara noastră, justiție de care un număr copleșitor de cetățeni de bună credință sunt nemulțumiți, și care azi mai ajung să fie și felicitați în presă de către reprezentanții CSM.
Cu respect Senciuc V. Vasile
sat Călinești Cuparencu (Arini) com. Șerbăuți Jud. Suceava
