– Pe lîngă aceștia mai sînt încă 55 de suceveni contacți cu virusul imunodeficienței umane, virusul care provoacă boala SIDA
– Anul acesta au fost descoperite șase persoane infectate cu virusul HIV
– „Accentul trebuie pus pe educația sexuală și descurajarea comportamentului de risc, practicarea sexului protejat, fidelitatea și evitarea partenerilor necunoscuți. Marea majoritate a celor diagnosticați cu HIV în ultimii ani sînt adulți, predominînd calea de transmitere sexuală”, a declarat dr. Ana Sfaiter, șefa Serviciului Epidemiologie din cadrul DSP Suceava
Conform statisticilor Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava, în județul nostru sînt aproape 100 de persoane bolnave de SIDA. Doctorul Ana Sfaiter, șefa Serviciului Epidemiologie din cadrul DSP Suceava, a declarat, ieri, că în evidențele sanitarilor suceveni figurează în momentul de față 150 de persoane purtătoare ale virusului ucigaș, din care 95 bolnave de SIDA și 55 numai contacte cu virusul HIV, virus care în timp provoacă boala pentru care nu s-a găsit pînă în prezent un tratament. „Majoritatea persoanelor bolnave de SIDA provin din zona Fălticeniului, sînt copii instituționalizați de la centrele de plasament, unde asistența medicală a fost deficitară în anii 88-89. Atunci seringile de unică folosință nu erau introduse, se utiliza sistemul străvechi de fierbere a instrumentarului. În dispensarele din mediul nu erau autoclavele care erau în spitale. Accentul trebuie pus pe educația sexuală și descurajarea comportamentului de risc, practicarea sexului protejat, fidelitatea și evitarea partenerilor necunoscuți. Marea majoritate a celor diagnosticați cu HIV în ultimii ani sînt adulți, predominînd calea de transmitere sexuală”, a declarat dr. Ana Sfaiter, șefa Serviciului Epidemiologie din cadrul DSP Suceava. Primul caz de HIV/SIDA din județul Suceava a fost diagnosticat în 1990 la un copil născut cu un an înainte. Pînă acum, în Suceava, SIDA a făcut 101 victime. Bolnavii de SIDA urmează triterapii cu retrovirale, medicamente care acționează asupra virusului. În general tratamentul medicamentos se face la domiciliu, în fazele înaintate ale bolii asistența medicală de specialitate fiind asigurată de spitalul din municipiul reședință de județ. Toamna aceasta s-a înființat la secția Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgențe Sf. Ioan cel Nou Suceava o secție de zi pentru bolnavii de HIV/SIDA, unde se monitorizează evoluția bolii pentru a se putea administra tratamentul corespunzător. Dacă se impune internarea pacientului, atunci bolnavul este spitalizat la compartimentul HIV/SIDA de la aceeași secție. ”În ultimul timp se circulă foarte mult, vin foarte multe persoane din străinătate. Forte mulți iau acest virus pe cale sexuală. Am avut un caz în care soțul a lucrat în Africa de Sud și cînd s-a întors în țară a luat și soția lui boala. O altă categorie expusă la HIV sînt recruții. Pentru o secundă de neatenție și neglijență plătești toată viața. De asemenea, trebuie evitat consumul de droguri injectabile”, a mai spus dr. Ana Sfaiter. Potrivit acesteia, singurul laborator din județ care face teste Elisa pentru depistarea persoanelor seropozitive este cel din cadrul Direcției de Sănătate Publică Suceava. „Teste Elisa se fac numai la DSP și la Centrul de Transfuzie unde sînt monitorizați donatorii. La celelalte laboratoare din județ se fac teste rapide Latex care nu au corectitudinea și fidelitatea testelor Elisa. Dacă în urma unui astfel de test rapid se descoperă un caz suspect de HIV/SIDA, testul este trimis la noi. Noi facem două teste Elisa la DSP pe două truse de testare și, dacă rezultatul este pozitiv, trimitem proba la București la laboratorul HIV/SIDA al Institutului Cantacuzino. La București se efectuează testul de confirmare Western Blot și dacă și în urma acestui test rezultatul este pozitiv, pacientul respectiv este trecut în evidențele DSP”, a explicat Ana Sfaiter. Principalele categorii testate HIV/SIDA sînt gravidele, donatorii de sînge, persoanele cu boli dermato – venerice, bolnavii de TBC, cei care își petrec sejururi în străinătate și personalul medical care intră în contact cu sîngele.
